Legendele din spatele noului an chinezesc – 2021, anul Bivolului de Metal Alb
Anul Nou Chinezesc începe la 12 februarie cu un festival care durează 16 zile şi care reprezintă cea mai importantă sărbătoare a Chinei. De ce are acest eveniment o valoare atât de mare? Răspunsul datează de secole.
Sărbătoarea a început să prindă contur odată cu calendarul lunar chinezesc, motiv pentru care Anul Nou Chinezesc se mai numeşte şi Anul Nou Lunar. Potrivit history.com, existenţa calendarului datează încă din secolul al XIV-lea, î.e.n., în timpul dinastiei Shang. Spre deosebire de calendarul occidental, cel chinezesc se schimbă – a fost resetat de fiecare dată când un nou împărat a preluat conducerea. Şi pentru că este adesea stabilit în funcţie de fazele lunare şi de solstiţiile solare, începutul Anului Nou chinezesc variază an de an.
De regulă, Anul Nou Chinezesc începe cu Luna Nouă, care are loc cândva între sfârşitul lunii ianuarie şi luna februarie. Sărbătoarea durează cât este această fază a lunii şi până la „Festivalul felinarelor‟, care se desfăşoară atunci când este din nou Luna plină. Astfel, întreg evenimentul poate să se întindă până la 16 zile, iar asta înseamnă mai mult timp pentru petrecere.
Legenda plicurilor roşii cu bani
În timpul zilelor de sărbătoare sunt multe obiceiuri care se păstrează, una dintre tradiţii este legată de gestul de a dărui o sumă de bani într-un plic de culoare roşie. Aceste plicuri se oferă în timpul Anului Nou Lunar încă din cele mai vechi timpuri, ca simbol al prosperităţii şi al norocului, iar sma de bani trebuie să fie pară.
Originea acestei tradiţii variază. Una dintre legendele care ţin vie această tradiţie este aceea a unui tânăr orfan care, în timpul dinastiei Sung, a câştigat lupta împotriva unui demon uriaş care teroriza satul Chain-Chieu. Drept recompensă, bătrânii satului i-au dat copilului un plic roşu plin de bani. Nu se ştie exact de ce se oferă asemenea plicuri în timpul trecerii în noul an chinezesc.
De ce sunt importante petardele pentru intrarea în noul an chinezesc
Spectacolul petardelor reprezintă o altă parte importantă a sărbătorii; pe ted.com, scriitorul ShaoLan Hsueh a dezvăluit povestea din spatele acestui obicei. Astfel, legenda vorbeşte despre o zână, deghizată în bărbat în vârstă, care ar fi salvat un oraş aflat sub teroarea unui monstru teribil, aruncând spre el cu beţe de bambus cu foc. Exploziile produse de bambus au speriat monstrul. Aşa au ajuns petardele să fie parte integrantă a sărbătorii chinezeşti. Se crede că acestea alungă spiritele rele din trecut.
Găluştele care aduc noroc
Cele mai multe evenimente includ şi festinuri culinare, iar această sărbătoare de amploare are în centrul atenţie celebrele găluşte Nian Gao din orez. În formă de semilune sau de sferă, se crede că găluştele seamănă cu banii chinezeşti antici şi că aduc noroc.
Potrivit publicaţiei „Northwest Asian Weekly‟, un savant chinez din secolul al XVII-lea, numit Liu Tong, a sugerat că Nian Gao este asociată cu „a deveni important şi cu speranţe mari în noul an‟. Cine nu vrea să intre în noul an cu o atitudine pozitivă, încrezătoare?
@shutterstock
