Originea simbolurilor de Crăciun. Primul om din turtă dulce, realizat de către un membru regal foarte important
În fiecare an, în perioada Sărbătorilor de iarnă, împodobim casa, facem prăjituri şi, cu puţin noroc, facem şi un moş de zăpadă. Dar care este originea acestor tradiţii, care ne încântă sufletul, an de an?
Crăciunul nu ar mai fi la fel fără mirosurile, aromele şi sunetele reprezentative perioadei de iarnă. De la prăjiturile delicioase şi aromele de portocală, scorţişoară sau măr, la clopoţeii pe care abia aşteptăm să îi auzim în colinde, toate acestea completează imaginea perfectă a Sărbătorilor. Multe dintre aceste tradiţii se respectă de zeci de ani, iar povestea lor este impresionantă. Iată mai multe detalii despre istoria din spatele acestor simboluri!
Turta dulce, realizată de bucătari pentru „a se încălzi‟
Oamenii au sărbătorit dintotdeauna Sărbătorile de iarnă cu mâncare bună. Popoarele antice se ospătau de solstiţiul de iarnă, cu vin, bere sau cu alte băuturi preparate cu mult timp înainte. Atunci când Crăciunul a devenit cea mai importantă sărbătoare a iernii, în Evul Mediu s-au adăugat şi alte bunătăţi pe mese. Brutarii pregăteau deserturi, din ingrediente scumpe, precum unt, untură şi zahăr. Pentru că temperaturile erau scăzute, ei au adăugat în prăjituri condimente care i-ar putea încălzi, precum nucşoara sau scorţişoara.
Mai târziu, au luat naştere formele din turtă dulce. Potrivit legendei, Regina Elisabeta I a Angliei a fost prima care a făcut omuleţi din turtă dulce, prăjiturile reprezentând demnitarii străini cărora le-a servit desertul, la o cină de lux.
Cine a aprins prima oară lumini în brad
Se spune că teologul din secolul al XVI-lea, Martin Luther, a fost prima persoană care a pus lumini în bradul de Crăciun. Legenda spune că într-o noapte se plimba prin pădure şi a fost impresionat de stelele frumoase care străluceau printre copaci. Când a ajuns acasă, a recreat această imagine punând lumânări aprinse în ramurile bradului de Crăciun.
Primii moşi din zăpadă
Primul moş din zăpadă documentat ar fi fost făcut în anul 1380, dar probabil omenirea a făcut mai mulţi moşi, cât timp a existat zăpadă. Acest simbol de Crăciun a fost deosebit de important în Evul Mediu, când mulţi artişti nu avea resursele necesare pentru a-şi demonstra talentele în artă. Aşa că ei vedeau zăpada ca pe un „material‟. Michelangelo a fost chiar însărcinat să facă un moş din zăpadă pentru domnitorul Florenţei.
Colindele de Crăciun, imnuri cântate în biserici
Când creştinii au început să înlocuiască festivalurile păgâne cu Crăciunul, episcopii au cerut să fie cântate anumite imnuri la slujbele de Crăciun. Astfel, mulţi compozitori au vrut să îşi scrie primele colinde de Crăciun. Apoi, în 1233, au început să se asculte cântări care spuneau povestea naşterii lui Hristos. De atunci, colindele de Crăciun au început să transmită spiritul vesel al Sărbătorilor.
Citeşte şi: Primul colind care a ajuns în spaţiul cosmic n-a fost scris pentru sărbătoarea Crăciunului
Citeşte şi: Coroniţa de Crăciun, simbol creştin pentru suferinţa lui Iisus Hristos şi triumful suprem asupra morţii
Portocalele, fructele exotice oferite cadou
Portocalele, aceste simboluri ale Crăciunului, erau de fapt cadouri tradiţionale din secolul al XIX-lea. În basmul original cu Sfântul Nicolae se spune că el a lăsat în ciorapi portocale, în locul monedelor de aur. Asta pentru că aceste fructe erau considerate a fi un răsfăţ exotic şi rar pentru sezonul de iarnă.
Sursă foto: Shutterstock
