Taj Mahal, un simbol al iubirii, afectat de poluare. Una dintre cele 7 noi minuni ale lumii îşi schimbă culoarea pe zi ce trece
Frumosul mausoleu Taj Mahal ridicat în secolul al XVII-lea, flanchează un râu nu tocmai curat şi este adesea învăluit de praful şi smogul din oraşul nordic Agra al Indiei. Din aceste cauze, marmura sa a căpătat o nuanţă galben-verzuie.
Se spune că fermecătorul mausoleu din marmură Taj Mahal pare roz dimineaţa, la răsărit, alb lăptos seara şi auriu când luna străluceşte. De aceea a şi fost ales printre cele 7 noi minuni ale lumii de către oameni din întreaga lume în anul 2000. În ultimii 10-20 de ani, decolorarea Taj Mahal s-a accelerat din cauza unei combinaţii de niveluri de poluare în creştere şi gunoi ars. Încercările guvernului de a restaura monumentul din marmură n-au schimbat încă situaţia. În urmă cu 3 ani, oamenii din India au formulat o petiţie prin care cereau guvernului fie să refacă Taj Mahal, fie să-l demoleze.
Povestea de iubire căreia îi stă mărturie Taj Mahal
Recunoscut drept una dintre cele mai mari comori culturale din India şi simboluri ale iubirii, monumentul Taj Mahal este situat pe malul râului Yamuna din oraşul Agra, la aproximativ 210 km sud de capitala New Delhi. Împăratul Mughal, Shah Jahan, l-a construit în memoria soţiei sale, împărăteasa Mumtaz Mahal, care a murit în timp ce dădea naştere copilului lor, în anul 1631 d.Hr. Structura găzduieşte mormântul ei şi al împăratului Jahan.
Construirea mausoleului a durat mai mult de 15 ani şi a necesitat ajutorul a circa 20.000 de muncitori. Artizanii veneau din India, dar şi din Europa, Persia şi Imperiul Otoman.
Monumentul a fost conceput astfel încât creează o iluzie optică extraoridnară. De departe, monumentul pare că este aproape şi măreţ, dar, pe măsură ce vii mai aproape de el, îţi pare că se micşorează. Cupolele sale contrastează cu peisajul verde, cerul albastru şi aleile roşii care duc la monument. Marmura care îşi schimbă culoarea de-a lungul zilei pare fermecată, iar simetria sa conferă armonie şi un sentiment de pace.
Schimbări necesare pentru păstrarea frumuseţii monumentului
Potrivit CNN, fostul ministru indian al turismului, Alphons Kannanthanam, s-a referit la Taj Mahal drept „mândria Indiei”. Astfel, deteriorarea Taj este o adevărată tragedie pentru cetăţenii din India. Guvernul a fost criticat pentru că n-a făcut suficient pentru a păstra monumentul. „Dacă oamenii de ştiinţă indieni nu pot face nimic, ar trebui să poată contacta experţi străini care vor fi bucuroşi să ajute”, a spus avocatul Mehta, care luptă pentru a salva Taj Mahal de poluare de trei decenii.
Restauratorii au folosit o pastă dintr-un mineral de argilă pentru a curăţa marmura, dar îndepărtează doar impurităţile de la suprafaţă. În spatele monumentului, pungile de plastic şi gunoiul se îngrămădesc lângă râu, iar în depărtare se vede un coş de fum care fumegă. Ecologiştii şi istoricii au avertizat de multă vreme despre riscul pe care-l reprezintă funinginea şi vaporii proveniţi de la fabrici şi tăbăcării asupra monumentului. Activiştii sunt îngrijoraţi şi de faptul că pânza freatică ar putea slăbi fundaţia de lemn a mausoleului.
Un studiu realizat în anul 2015 a indicat că 3% din poluanţii de suprafaţă sunt negri, 30% sunt carbon, care dă culoarea maro, iar restul este praf. Aceste particule de poluare provin din diferite surse de ardere care se află în şi în jurul localităţii Agra. Aceasta include arderea gunoiului, a gunoiului de grajd, a reziduurilor de recoltă şi a combustibililor fosili. Principalele surse de carbon maro sunt biomasele şi emisiile de gunoi, în timp ce carbonul negru a fost legat de poluarea vehiculelor. Particulele de praf care se aşează pe Taj Mahal sunt probabil provocate de vânt şi de activităţile locale, cum ar fi agricultura şi traficul. Aceste particule se agaţă de suprafaţa de marmură a lui Taj şi nu sunt solubile în apă, ceea ce le face aproape imposibil de spălat. Deşi Taj poate fi curăţat, este un proces care presupune multă muncă şi care poate modifica suprafaţa marmurei. În plus, râul Yamuna are deşeuri chimice provenite de la fabrici, canalizare şi mormane de gunoi care atrag insecte. Aceste insecte, la rândul lor pătează marmura albă a monumentului.
În ultimul deceniu, autorităţile au interzis circulaţia vehiculelor la o distanţă mai mică de 500 de metri de Taj Mahal. Acum 22 de ani, Curtea Supremă a Indiei a dispus închiderea a 53 de turnătorii de fier şi a altor 107 fabrici din Agra. Alte 2.000 de fabrici din zonă au trecut de la folosirea cărbunelui sau petrolului la gaze naturale.
A mai fost construit şi un nou baraj pentru a ajuta la restabilirea fluxului de apă către râul Yamuna. Au fost închise o parte dintre ţevile de refulare a deşeurilor în apă. Şi numărul turiştilor care vizitează zilnic monumentul a fost plafonat la 40.000.
