Cele mai ciudate tendinţe în modă din lume. Rochiile cu arsenic şi hainele cu efect bufant pe burtă

În modă, au existat întotdeauna tendinţe ciudate. De la rochii de hârtie până la pantofi cu platformă, multe trenduri au uimit lumea. Acestea sunt cele mai bizare dintre ele!

Unii s-ar putea întreba de ce au fost create tendinţe atât de ciudate în modă de-a lungul timpului. Printre motivele care i-au făcut pe nobili să poarte haine sau încălţăminte ieşită din comun sau chiar scandaloasă se numără afişarea propriului statut sau ascunderea unei boli. În unele cazuri, veşmintele s-au dovedit chiar periculoase şi le-au afectat sănătatea sau i-au ucis.

Rochiile cu arsenic

În 1814, a fost inventa un nou colorant verde. Mai îndrăzneţ decât coloranţii tradiţionali, a fost supranumit „verde smarald”. Femeile au fost încântate de noua nuanţă. Pe atunci, încăperile deveniseră mai luminoase datorită iluminatului pe gaz, de aceea femeile au dorit să iasă în evidenţă prin purtarea unor rochii verde smarald. Singurul dejavantaj a fost acela că noua culoare a fost realizată cu arsenit de cupru, care conţinea elementul mortal arsenic. Femeile care o purtau şi familiile lor au început să aibă probleme de sănătate. Unii muncitori din fabricile care foloseau colorantul zilnic şi-au pierdut viaţa. Curând, oamenii din acea vreme au devenit conştienţi de faptul că arsenicul era mortal nu doar dacă era ingerat, ci şi prin expunerea la materialele care îl conţineau. Unii n-au ţinut cont de avertismente şi au continuat să folosescă veştmintele vopsite în verde Scheele în numele modei, până în anul 1895.

Ţări precum Franţa şi Germania au interzis utilizarea arsenicului. Alte state, ca Marea Britanie, nu au interzis substanţa, iar dorinţa de a crea coloranţi sintetici siguri a ajutat la eliminarea treptată a acestui ingredient toxic.

Fusta strâmtă hobble

Pe măsură ce mişcarea care susţinea dreptul la vot al femeilor a luat avânt, o nouă tendinţă în modă le provoca să facă paşi mici. Pe la 1910, fusta strâmtă hobble era dorită de multe femei şi tinere. Era o fustă pe corp, care se îngusta spre glezne. În ciuda constrângerilor, femeile au fost mai mult decât fericite să-şi abandoneze jupoanele grele pe care le-a înlocuit această fustă incomodă. Tramvaiele şi trenurile au redus înălţimea scărilor pentru a permite purtarea fustei.

Modificările făcute de-a lungul timpului acestei fuste au permis femeilor o mobilitate din ce în ce mai mare. Au fost adăugate fante şi pliuri ascunse pentru a permite paşi mai lungi.

Crinolina uriaşă

Crinolina a fost o tendinţă populară de modă la sfârşitul lui 1840. A fost iniţial folosită pentru a susţine şi a da formă rochiei. Pentru a obţine aspectul unei fuste mari, a fost făcută cu 6 jupoane apretate, ceea ce făcea incomodă purtarea. Crinolina a luat diferite forme. În 1860, s-a schimbat într-o formă de cupolă. Până în jurul anului 1865, a devenit aproape plată în faţă. Din 1878, crinolina a început să piardă din popularitate.

Veşmintele cu efect bufant în zona burţii

Nobilii care apar în picturile din epoca elisabetană poartă mâneci bufante. Dar nu numai mânecile au fost astfel, ci şi umerii, coapsele şi zona din jurul abdomenului. Acel efect bufant era obţinut prin umplerea veşmintelor cu divese materiale (bumbac, lână, păr de cal, tărâţe). Umplutura nu era uşoară şi moale, precum cele folosite în anii `80. Tendinţa s-a demodat la mijlocul secolului al XVII-lea.

Pantofii chopine cu platformă

Crezi că pantofii cu platformă înaltă sunt incomozi. Nici nu se compară cu pantofii chopine din secolul al XVI-lea. Talpa înaltă ajungea la până 20 cm. Deşi era impracticabilă, a servit scopului pentru care au fost creaţi: protejarea picioarelor de noroiul şi murdăria de pe străzi. Această încălţăminte era purtată de femeile spaniole şi italiene pentru a le demonstra rangul înalt. Cu cât talpa era mai groasă, cu atât statutul social era şi el mai înalt. Femeile aveau nevoie şi de rochii mai lungi pentru a echilibra proporţiile, ceea ce a necesitat rochii mai scumpe. Erau folosiţi însoţitori pentru a ajuta la menţinerea echilibrului.