Primul studiu de analiză a problemelor de infertilitate din România
În România, 16.8% din populaţia fertilă studiată s-a aflat sau se află într-o situaţie de infertilitate. Procentul creşte semnificativ dacă ne raportăm la cei care îşi doresc copii cât mai curand. Astfel, aproximativ 1 din 4 cupluri care îşi doreşte cât mai curând un copil nu a reuşit să obţină o sarcină până în prezent, deşi încearcă de 1-5 ani (27%). La aceştia se adaugă 11% care perseverează în încercarea lor de mai bine de 5 ani, conform studiului iniţiat de Asociaţia pentru Reproducere Umană din România (ARUR).
Comportamentul reproductiv a suferit transformări importante peste tot în lume, iar fertilitatea scade într-un ritm accelerat şi în România, situându-se sistematic sub nivelul de înlocuire a generaţiilor (de circa 2,1 născuţi-vii la o femeie). Astfel, în 2017, în mediul urban, indicatorul conjunctural al fertilităţii în România a fost de 1,2 copii pentru fiecare femeie cu vârsta între 15 şi 49 de ani din mediul urban, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Vârsta mamelor la naşterea primului copil este într-o creştere accelerată, iar acest lucru are drept consecinţă escaladarea problemelor de fertilitate care sunt direct corelate cu vârsta. De la 23,1 ani în 1997, până la 27,1 ani, în 2017. În mediul urban vârsta la care femeile au primul copil este chiar mai mare, de 28,7 ani, iar în Bucureşti - chiar de 30,3 ani, conform Institutului Naţional de Statistică.
A apărut în felul acesta nevoia unui studiu care îşi propune să susţină eforturile de prevenire şi tratament ale infertilităţii, încercând să contribuie la o mai bună înţelegere a acestei patologii.“Această cercetare este foarte importantă pentru noi, fiindcă ne duce cu un pas mai aproape de înţelegerea cuplurilor care au probleme de fertilitate. Este prima cercetare de acest gen şi ea vine într-un context foarte potrivit, la debutul Programului de Reproducere Asistată pentru Bucureşti. În reproducerea asistata, progresul este extraordinar, iar acum şansele cumulate sunt foarte mari (nu vorbesc de şansa pe încercare, ci de şansa cumulată). Avem şi noi un Subprogram Naţional FIV/ET, vom avea unul la Bucureşti – ar fi util şi pentru noi ca medici, şi pentru cupluri, să lucrăm puţin la indicatorii de performanţă intemediari, nu numai finali, precum timpul până la sarcină pe cuplu (pe care cuplurile îl apreciază foarte mult), costul pe sarcină, gradul de stres sau de uşurinţă a tratamentului pentru a cunoaşte şi părţile mai puţin plăcute. Asteptăm provocări în materie de colaborare, atât cu Ministerul, cât şi cu Primaria”, ne-a declarat prof. dr. Radu Vlădăreanu, preşedintele Asociaţiei de Reproducere Umană din România.Conform aceluiaşi studiu, în România, cei mai mulţi dintre cei care nu pot obţine o sarcină merg la medicul ginecolog în încercarea de rezolvare a problemei de infertilitate (91%) şi doar o parte la medicul specialist în infertilitate (38%).Dintre cei care au mers la medic, 54% nu intenţionează să apeleze la o procedură medicală pentru a obţine o sarcină, iar dintre cei 46% care intenţionează să facă acest lucru, 20% apelează la Subprogramul Naţional FIV/ET, în timp ce 28% se împrumută fie la prieteni, fie la bancă, majoritatea (88%) apelând şi la resursele proprii.“Cel puţin declarativ, 46% dintre cupluri vor să se trateze. Haideţi să nu îi dezamăgim”, a mai precizat prof. dr. Radu Vlădăreanu, preşedintele Asociaţiei de Reproducere Umană din România.45% dintre cei care nu pot să obţină o sarcină văd stresul drept responsabil pentru acest lucru, iar 21% cred ca motivul pentru care nu au încă un copil este pentru că “Nu vrea Dumnezeu”. Pe de altă parte, principalele cauze de infertilitate feminină identificate de medici sunt probleme la nivelul trompelor uterine (23%), probleme la nivelul uterului (22%), endometrioză (17%), rezerva ovariană redusă (15%). Dintre cele de natură masculină identificate de medici, problemele la nivelul spermogramei conduc detaşat, cu un procent de 72%.“Stresul nu este un motiv de infertilitate absolut. În cazul în care un cuplu are deja un an de contact neprotejat şi nu a rezultat o sarcină, trebuie să apeleze la un medic specialist în infertilitate. Cu siguranţă, cauza care împiedică formarea unei sarcini ascunde o patologie, o afecţiune, care trebuie să fie tratată şi înlăturată pentru a putea obţine sarcina”, este de părere dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.
Dintre cei cu probleme de infertilitate care au apelat la tratament de specialitate, 60% au obţinut o sarcină în mai puţin de 2 ani de la iniţierea tratamentului.
Potrivit studiului ARUR, dintre cei care încearcă de mai bine de un an să aibă copii, 81% sunt căsătoriţi, 25% sunt din Bucureşti/Ilfov, 74% dintre cei cu potenţial de infertilitate au studii universitare sau postuniversitare. 47% au un venit de peste 5.000 lei net pe familie, iar 76% dintre cei care nu reuşesc în acest moment să aibă un copil au o locuinţă proprietate personală. Aceste cifre conturează un profil al cuplurilor cu problem de infertilitate cu un statut social peste media naţională.
“Femeia până la 30 de ani trebuie să aibă deja primul copil născut, pentru că, altfel, în afara problemelor existente de infertilitate, situaţia se agravează cu avansarea în vârstă. Din păcate, femeile se ocupă de carieră în detrimentul copiilor”, este de părere dr. Andreas Vythoulkas.
Studiul a fost realizat în perioada aprilie-mai 2018, pe eşantion online, reprezentativ din punct de vedere sex si vârstă pentru populaţia din România, femei în limita de vârstă 25-45 ani, respectiv bărbaţi în limita de vârstă 25-60 ani; baza totală de 4680 respondenţi (eroare statistică +/-1.4%). Populatia ţintă (contingentul demografic fertil): femei 25-45 ani şi bărbaţi 25-60 ani, într-o relatie cu partener in segmentele vizate; baza totală de 3331 respondenţi (eroare statistică +/-1.7%).
