Unde a început tradiţia rezoluţiilor de la cumpăna dintre ani? Istoricii spun că cel mai probabil în Babilon
De la anul voi ţine dietă, mă voi apuca de sport, voi petrece mai mult timp cu familia etc. Îţi sună cunoscut? Sunt cele mai frecvente aspiraţii de pe lista cu rezoluţii a oamenilor de pretutindeni, din noaptea de Revelion. Te invităm să afli ce-i cu acest obicei de Anul Nou!
Unde a început tradiţia rezoluţiilor? Cel mai probabil în Babilon, în urmă cu aproximativ 4.000 de ani. Babilonienii antici sărbătoreau Anul Nou în noaptea cu prima lună nouă după echinocţiul de primăvară, în luna martie. Aceştia au numit această sărbătoare Akitu, fiind vorba despre un festival major care dura 11 zile. În timpul festivalului, babilonienii obişnuiau să-şi pună dorinţe de Anul Nou, cel mai probabil de a avea o relaţie mai bună cu zeii. Începerea anului nou în mijlocul iernii este o inovaţie romană, iar noi folosim chiar şi azi o versiune îmbunătăţită a vechiului calendar roman şi anume pe cel gregorian.
Rezoluţiile de Anul Nou variază în funcţie de regiune de pe glob. Sau cel puţin, aceasta este concluzia pe care unui proiect Google Maps din anul 2013 numit Zeitgeist, în cadrul căruia utilizatorii de internet din întreaga lume au fost invitaţi să-şi împărtăşească rezoluţiile. Apoi, Google le-a cartografiat şi le-a analizat, împărţindu-le pe următoarele categorii: sănătate, dragoste, carieră, finanţe şi educaţie. Astfel, rezoluţiile legate de sănătate au predominat în SUA şi Egipt. Internauţii din Australia şi Japonia căutau dragostea, în timp ce, în Rusia, educaţia era prioritatea principală. În India, oamenii se axau cel mai mult pe carieră. Chiar dacă-i departe de a fi un studiu ştiinţific, este totuşi interesant.
Un studiu din 1951 al sociologului Isidor Thorner a constatat că practica de a-ţi face rezoluţii de Anul Nou era mai frecventă în ţările cu o puternică influenţă protestantă. În acel an, rezoluţiile de Anul Nou erau considerate ca o tradiţie în ţări precum Australia, Anglia, Ţara Galilor, Scoţia, Irlanda de Nord şi Africa de Sud, în timp ce ţările din America Latină, Scandinavia, Asia şi Europa de Est nu cunoşteau acest obicei. Rigoarea şi disciplina specifice acestor naţiuni protestante au făcut posibilă adoptarea şi răspândirea tradiţiei rezoluţiilor de Revelion.
„Câte bordeie atâtea obiceie‟, mai ales în noaptea de Revelion. În Grecia, de exemplu, o monedă de aur sau de argint este coaptă într-o prăjitură, numită Vassilopita. Persoana care primeşte bucata de prăjitură cu moneda înăuntru se spune că va avea noroc în tot restul anului.
În Spania, se mănâncă doisprezece boabe de struguri la miezul nopţii, pentru a avea parte de 12 luni de fericire. În Japonia, la miezul nopţii de Revelion, oamenii sună din clopoţei şi gonguri pentru a alunga spiritele rele. Pentru a lăsa vechiul an în urmă şi a-l primi cum se cuvine pe cel nou, olandezii fac focuri de tabără în stradă, folosind pomii de Crăciun.
Majoritatea oamenilor nu îşi respectă rezoluţiile de Anul Nou, iar asta suntem siguri că nu este o noutate pentru nimeni. Ok, s-o spunem altfel. Foooarte puţini oameni se ţin de planurile făcute în noaptea dintre ani. Conform unui studiu al Universităţii din Scranton, doar 8% dintre cei care adoptă rezoluţii de Anul Nou chiar le respectă în anul care vine. Ups!
@shutterstock
