Albirea dentară ca la carte

O dantură frumoasă şi îngrijită reprezintă cartea de vizită a fiecărui om. Un zâmbet încrezător îi cucereşte din prima clipă pe cei din jur şi spune despre tine că eşti un om deschis. Însă, cum nu toată lumea se poate lăuda cu o dantură impecabilă, mai ales din punct de vedere al culorii, poţi recurge la metodele menite să redea albul dinţilor.

Din ce în ce mai mulţi oameni aleg să investească în imaginea lor, fiind conştienţi de impactul pozitiv pe care îl poate avea ulterior acesta, fie că vorbim despre carieră sau viaţa personală. Albirea dentară nu mai este privită ca un moft, ci mai degrabă ca o necesitate, şi comparativ cu anii trecuţi, metodele folosite pentru obţinerea acesteia au fost îmbunătăţite. Pentru a putea face cea mai bună alegere, am apelat la sfaturile medicului specialist Jona Yousif.

De ce se pătează dinţii?

Pot fi mai multe motive. Unul dintre cele mai întâlnite este fumatul, mai ales în cazul fumătorului agresiv, care fumează cel puţin 10 ţigări pe zi. În urma acestui obicei, pe suprafaţa dinţilor se formează pete de culoare maronie şi atunci se poate elimina pata respectivă prin periaj, şlefuire sau detartraj, ci nu neapărat printr-o metodă de albire dentară, deoarece este vorba despre o pată, ci nu o culoare închisă a dinţilor. Petele dentare sunt total diferite în comparaţie cu nuanţa închisă a dinţilor. De asemenea, şi alimentaţia colorată poate fi un motiv, dinţii pătându-se uniform în acest caz, aici pretându-se şi albirea.

Ce metode de albire se folosesc în cabinetul stomatologic?

Se pot folosi gutiere în care se pune un gel care conţine substanţe de albire, cu care pacientul stă aproximativ 45-60 de minute. Aceasta este o metodă mai puţin invazivă, însă nu are o putere mare de albire – ci doar cu 3 nuanţe mai deschise. Dacă se doreşte un rezultat mai vizibil, există albirea cu lampă cu ultraviolete şi lampă led (lumină albastră). Diferenţa dintre cea cu led şi cea cu ultraviolete este de zece ori mai mare, deoarece led-ul activează substanţele de albire 100% şi radiaţiile nu intră în contact direct cu dintele, ceea ce înseamnă că este mai puţin nocivă decât lampa cu ultraviolete – în urma căreia poate apărea sensibilitatea dentară, care dispare în maximum 12 ore. Automat şi preţul diferă, cea cu led fiind de trei ori mai scumpă, dar este mult mai bună. Aşa cum există şi maşini mai ieftine sau maşini mai scumpe, cu mai multe dotări, aşa este şi în cazul albirii, de aceea tratamentele mai puţin invazive costă mai mult.

Ce părere aveţi despre procedurile de albire realizate acasă?

Nu sunt nici contra, nu sunt nici pro, depinde de pacient şi de igiena dentară pe care o are. Dacă pacientul nu respectă indicaţiile, în loc să facă ceva bine, face ceva rău. Dacă respectă cu stricteţe paşii de care trebuie să ţină cont, poate folosi gutierele de albire şi acasă după tratamentul efectuat în cabinet. În ceea ce priveşte metodele cu produse folosite deseori acasă, precum bicarbonatul de sodiu, de exemplu, pot spune că acesta conţine mici cristale, care până la urmă lezează suprafaţa dinţilor. Din acest motiv există medici stomatologi şi cabinete, dotate cu aparatură de ultimă oră, care nu afectează structura dintelui.

În urma albirii poate fi afectat smalţul?

Depinde de tehnica de albire, de substanţele folosite de medicul stomatolog şi, cel mai important, de calitatea dinţilor şi structura smalţului. Însă în proporţie de 99% pacienţii pleacă automat fără o distrugere a structurii smalţului.

Cum poate fi prelungit rezultatul obţinut după albire?

În primele 48 de ore pacientul ar trebui să aibă o dietă albă, adică fără nimic colorat: orez, apă, lapte, brânzeturi. Apoi o igienă foarte bună care înseamnă spălarea dinţilor de 2 ori pe zi, iar pasta de dinţi să fie special concepută pentru albire (care nu albeşte dinţii, însă le menţine culoarea).

Sunt şi dinţi care nu pot fi albiţi?

Da, cu siguranţă că există. Aceştia sunt dinţii care nu au nerv – adică dinţii morţi, care nu se pot albi cu ajutorul lămpii, ci printr-o metodă de albire endodontică, o procedură care se face separat pentru dinţii respectivi, care îi albeşte din interior, rezultatul final fiind influenţat de cât de grav sunt afectaţi. Un dinte mort se închide la culoare, de aceea poate fi îmbrăcat sau albit endodontic. Plombele trebuie şi ele schimbate în urma procesului de albire, pentru a nu exista diferenţe de nuanţă, la fel şi în cazul dinţilor care au coroane.

Există limită de vârstă?

Nu există o limită de vârstă, însă sub 18 ani este contraindicată albirea.

La cât timp trebuie să revină pacientul la cabinet pentru o albire?

După 18-24 de luni, timp în care poate face detartraj, de exemplu, pentru a menţine rezultatul. Trebuie ţinut cont de un criteriu, şi anume de faptul că dinţii au o limită şi nu pot fi deschişi peste limita lor. De ce? Depinde de grosimea de smalţ. Sunt pacienţi care au o grosime de smalţ foarte mare, încât la ei dinţii devin foarte albi şi sunt pacienţi care au smalţul subţire, au transparenţă şi dacă dinţii sunt albiţi foarte mult capătă mai degrabă o nuanţă de gri, ci nu de alb, aşa cum şi-ar dori. De aceea, metoda aleasă este adaptată în funcţie de pacient, de structura dinţilor, de grosimea smalţului şi de transparenţa pe care o au. Dentina (al doilea strat după smalţ) joacă un rol foarte important. De obicei, ea are culoare galbenă şi dacă smalţul este subţire şi dintele este albit mai mult decât ar trebui, automat smalţul devine mai fragil şi dentina iese mai mult în evidenţă. În acest caz se recomandă îmbrăcarea dinţilor, ci nu albirea dentară.