Au învins în lupta cu cancerul

Diagnosticul de cancer este răvăşitor. Totuşi, copiii găsesc puterea să lupte şi chiar să învingă această boală gravă. Iată poveştile câtorva dintre ei!

Statisticile Centrului Naţional de Calcul şi Statistică Sanitară arată că aproape 10.000 de copii bolnavi de cancer sunt internaţi în toată ţara,iar rata lor de supravieţuire este de 50%.

Dar cei care au învins boala,în ciuda recidivelor şi a tratamentelor chinuitoare,nu cred în cifre,ci în voinţa lor extraordinară de a merge mai departe.

Dumnezeu îi încearcă pe cei puternici

Pe Daniel,boala nu-l mai sperie. A trecut prin toate. Acum,face zilnic naveta spre Olteniţa,la liceu.

Pe când avea 11 ani,după dureri apărute la ochiul drept,investigaţiile au arătat că are o tumoare rară care atacă de fapt nervul olfactiv. A fost operat de două ori,apoi a făcut citostatice şi raze la Institutul Oncologic din Bucureşti. Când boala a recidivat,a trecut cu stoicism şi peste acest rând de citostatice.

„M-am întrebat de ce am tocmai eu boala asta,apoi am privit în jur şi mi-am spus că Dumnezeu poate a vrut să mă încerce,pentru că ştie că sunt puternic”,spune Daniel.

Părinţii s-au opus amputării

Teodora se pregăteşte pentru absolvirea Colegiului Naţional „Petru Rareş” din Piatra Neamţ şi pentru a intra la Facultatea de Arhitectură.

A făcut mari eforturi să termine liceul odată cu toţi colegii ei. De trei ani se luptă cu cancerul şi a învins fiecare recidivă.

După ce a primit diagnosticul dur de formaţiune tumorală la femurul stâng,părinţii ei au refuzat amputarea şi au dus-o în Italia pentru implantarea unei proteze mobile. „Acolo am învăţat din nou să merg. Simţeam că trebuie să rezist pentru părinţii mei”,mărturiseşte ea.

"Sunt pregătită să înfrunt orice!"

Chiar şi atunci când a fost anunţată în două rânduri că are tumori la plămânul stâng,Teodora nu s-a dat bătută.

A sperat că va reuşi să treacă peste toate obstacolele şi a luat-o de fiecare dată de la capăt cu operaţii şi citostatice până în aprilie anul acesta,când a fost declarată sănătoasă.

„Mi-am adunat toate resursele să reuşesc. Nu voiam să-mi mai văd părinţii cu lacrimi în ochi. A fost foarte greu! Cum să fii copil şi să suporţi efectele adverse ale citostaticelor,crezând continuu în efectele lor benefice,să fie vară şi să stai ţintuit în spital,din cauza imunităţii scăzute? Dar acum,pot spune tuturor că sunt pregătită să înfrunt orice!”,povesteşte ea.

În lungile zile de suferinţă,a început să deseneze. Astfel,şi-a redescoperit pasiunea pentru desen şi a decis să devină arhitectă.

A biruit boala când nimeni nu spera

Într-un sat din comuna Călineşti,Argeş,Cosmin locuieşte împreună cu mama lui într-o colonie a unui fost şantier.

Era obişnuit să se zbată pentru supravieţuire,de aceea,când a aflat că are o tumoare pe măduvă,şi-a păstrat speranţa. La prima operaţie i-a fost eliminată tumoarea,apoi,la a doua,i s-a transplantat o vertebră din zona gâtului.

După toate acestea,din cauza lipsurilor materiale,Liliana,mama lui,nu a mai putut să-l ţină la şcoală,aşa că băiatul a abandonat în clasa a IX-a.„Ne este foarte greu. Cosmin e doar un copil şi mă rog să nu recidiveze boala”,spune ea.

Optimism incurabil

Abia acum,la vârsta de zece ani,Raluca realizează prin ce a trecut. Operaţia de extirpare a tumorii cerebrale,descoperită în anul 2006,a lăsat-o fără văz. De atunci,continuă să creadă cu optimism că va vedea din nou.

Mama ei a auzit despre un transplant în străinătate,însă medicii nu i-au dat şanse de reuşită. De aceea,face apel la cei care o pot ajuta cu informaţii legate de un transplant de nerv optic:

„Am renunţat să mai adunăm bani,mărturiseşte femeia,dar fetiţa ne întreabă în fiecare zi când se va face bine. Sperăm să aflăm într-o zi că există un transplant care să-i redea vederea.”Până atunci,Raluca învaţă acasă împreună cu un profesor pentru nevăzători,obţinut cu greu de părinţi,şi se joacă cu fratele ei ca şi cum ar putea vedea.

Îndrumători pentru părinţi

Pentru obţinerea unor facilităţi pentru copiii bolnavi de cancer sau a unui sprijin moral,psihologic şi material,părinţii se pot adresa asistenţilor sociali ai Asociaţiei P.A.V.E.L.,care funcţionează la Institutul Oncologic din Bucureşti,apelând numărul de telefon gratuit 0800.800.421.