Când sunt periculoase aluniţele?
Aluniţele sunt nişte formaţiuni pigmentare, bine delimitate ca formă, cu suprafaţă netedă sau proeminentă. Cele mai multe dintre aluniţe sunt inofensive, însă unele pot deveni periculoase, de aceea este indicat să le urmăreşti evoluţia.
Cunoscute în termeni medicali sub denumirea nevi melanocitari, aluniţele reprezintă un pericol pentru sănătate, deoarece pot deveni canceroase. Acestea pot fi de două feluri: prezente de la naştere şi cele care apar în cursul vieţii (aluniţe dobândite).
Culoarea acestora variază de la maro-deschis la brun sau negru. În mod normal, diametrul unei aluniţe care nu reprezintă un pericol pentru sănătate este mai mic de 6 milimetri. Riscul de cancer de piele poate creşte şi în urma traumatismelor, chiar şi a celor minore. Cea mai bună metodă de prevenire este verificarea anuală, la medicul dermatolog, a leziunilor pigmentare de pe corp.
Autoexaminarea pielii
Examinează-ţi cu atenţie pielea, fără să te grăbeşti. Începe cu faţa, în special nasul, buzele, gâtul, urechile şi pielea capului. Apoi verifică mâinile (unghiile, palmele, braţele), trunchiul şi picioarele. Cu ajutorul unei oglinzi de mână poţi verifica aluniţele mai puţin vizibile de pe corp. Fii atent la aspectul acestora, dar şi la culoarea pielii.
Regula A.B.C.D.E.
Verificarea aluniţelor, pistruilor şi a altor semne pe piele se realizează pe baza a 5 caracteristici, abreviate prin formula A.B.C.D.E. – asimetrie, border (margini), culoare, diametru şi evoluţie.
A – asimetrie: aluniţele nu au un aspect simetric. O parte a aluniţei se diferenţiază vizibil de cealaltă;
B – border: au margini crestate, neregulate şi chiar neclare. Potrivit specialiştilor, modificarea marginilor unei aluniţe semnifică faptul că celulele s-au înmulţit mult, ceea ce poate duce la creşterea riscului de cancer de piele;
C – culoarea: aluniţele nu trebuie să aibă pete mai închise sau deschise la culoare. Astfel, pot apărea nuanţe de mov, negru, gri sau o combinaţie de roşu şi albastru. Aluniţele sănătoase sunt maro sau au culoarea bronzului;
D – diametrul: cele predispuse la cancer au, de obicei, un diametru mai mare de 6 mm. Astfel, cel mai indicat mod de observare a schimbărilor în diametrul unei aluniţe este examinarea ei de către medicul dermatolog;
E – evoluţia: într-un interval scurt, aluniţa malignă se măreşte, sângerează sau este dureroasă la atingere.
În cazul în care ai observat numărul mare de aluniţe apărute pe corp sau modificări ale acestora, nu ezita să mergi la un medicul dermatolog. O simplă analiză medicală îţi poate salva viaţa. Este vorba despre dermatoscopie. Pentru un diagnostic exact, medicii folosesc dermatoscopul – lupă specială care măreşte imaginea aluniţelor chiar şi de 140 de ori.
