Ella Fitzgerald, victima rasismului. Cum a devenit ea prima femeie de culoare care să câştige un Grammy?

Cu mult timp înainte să devină prima femeie de culoare care să câştige un Grammy, Ella Fitzgerald a avut o viaţă plină de greutăţi în New York, unde locuia în copilărie. Născută pe 25 aprilie 1917, fetiţa a fost abandonată de tatăl ei încă de mică, lucru care a determint-o pe mama ei, Tempie, să se mute cu bebeluşul în Yonkers, unde cea care avea să devină una dintre cele mai mari cântăreţe ale lumii şi-a petrecut întreaga copilărie.

Ella a excelat la şcoală şi a învăţat notele muzicale cu o viteză fantastică. Nu-i de mirare că visa cu ochii deschişi la ziua în care avea să devină cântăreaţă, iar vecinii ei şi-o amintesc doar fredonând muzică în primii ei ani de viaţă! În 1932, însă, întreaga viaţă a fetei s-a schimbat din momentul în care a rămas orfană, la 15 ani, când şi-a pierdut şi singurul părinte care-i mai rămăsese pe lume. Mental Floss precizează că adolescenta suferea un abuz cumplit din partea tatălui ei vitreg, lucru care a determinat-o să se mute la mătuşa ei din Harlem. Însă întreaga mutare n-a fost de bun augur pentru tânăra care s-a lăsat de şcoală, la scurt timp, şi s-a apucat de tot felul de ilegalităţi. Astfel, adolescenta debusolată devenise persoana care dădea de şase la intrarea unui bordel şi vindea bilete în cadrul unei loterii ilegale. Drept urmare a comportamentului ei rebel, a ajuns la un azil pentru orfani din Bronx, Riverdale Colored Orphan Asylum pe numele lui.

N-a stat prea mult timp nici acolo. Din cauza superaglomerării sau pentru că a evadat pur şi simplu, Ella a ajuns la Casa de Corecţie pentru fete din New York. Se pare că un judecător a condamnat-o pe Fitzgerald la trei până la cinci ani de şcoală de corecţie pe 10 aprilie 1933. Acesta o declarase pe adolescentă „necontrolabilă”.

Din păcate, şcoala de corecţie era cât se putea de rasistă, iar Ella, în ciuda talentului ei nativ, avea interzis la cântat. Nu i se permitea să facă parte din corul şcolii din cauza rasei ei. Mai mult de-atât, ea şi alte fete de-acolo erau adesea abuzate fizic şi trimise în carceră. După cum a precizat şi Houston Symphony, o anchetă guvernamentală realizată ulterior a confirmat tratamentele rasiale şi violente care se întâmplau la acea şcoală.

Cum-necum, Fitzgerald a reuşit să evadeze de-acolo. S-a întors în New York la sfârşitul anului 1933 sau începutul anului 1934 fără să aibă asigurat vreun adăpost deasupra capului sau măcar câteva haine care s-o protejeze de frig. Cu toate astea, greutăţile întâmpinate n-au împiedicat-o pe Ella să cânte şi să danseze după placul inimii.

La 17 ani, spectacolul pe care l-a dat la Apollo Theater i-a propulsat cariera. Cântăreaţa a câştigat premiul de 25 de dolari al concursului din care făcuse parte şi l-a întâlnit pe Chick Webb, liderul unei trupe cu care a început să cânte pe diverse scene.

În cele din urmă, a devenit cea mai bună, ajungând în topul clasamentelor muzicale, câştigând 13 premii Grammy şi înregistrând vânzări de peste 40 de milioane de albume, conform celor publicate de Biography.

Cunoscută precum "First Lady of Song" (n.r. Prima Doamnă a cântecului), Ella Fitzgerald s-a stins din viaţă în 1996, la 79 de ani. Conform celor publicate de History, legendara cântăreaţă n-a vorbit niciodată despre abuzurile şi rasismul îndurate la şcoala de corecţie, a preferat să rămână în memoria fanilor ei doar prin muzica sa.

Foto - Instagram Ella Fitzgerald