Hugo Boss, susţinătorul lui Hitler, a creat uniforma partidului nazist. Cum a sfârşit designerul?
Scriitorul Matt McNabb dezvăluie începuturile controversate ale unuia dintre cele mai populare branduri din lume, în cartea sa “A Secret History of Brands, The Dark and Twisted Beginnings of the Brand Names We Know and Love”.
Compania Hugo Boss, faimoasa casă de modă germană, era un suporter neobosit al partidului nazist şi, drept urmare, făcea uniformele trupelor SS şi a celor din Gerstapo. Iar, pentru asta, folosea 1.241 de muncitori, printre care se numărau şi numeroşi prizonieri francezi şi polonezi de război.
Mulţi producători din Germania făceau uniforme şi arme pentru nazişti doar pentru a reuşi să se menţină pe linia de plutire, însă, dintre aceştia, doar o companie a devenit un succes răsunător în domeniul său de activitate - Hugo F. Boss.
“Compania Hugo Boss avea o reputaţie controversată, fiind acuzată de muncă forţată şi de o alianţă cu Partidul Naţional Socialist, realizată chiar de Boss”, susţine McNabb.
Marele designer era perfect de acord cu principiile partidului nazist şi compania lui a făcut uniforme pentru trupele naziste şi Gestapo înainte şi pe toată durata Celui de-al Doilea Război Mondial. Boss era peste măsură de încântat de comisionul pe care-l primea pentru comenzile luate la finalul anilor ’30, iar perioada sa de glorie a fost în 1942, când Al Treilea Reich a limitat costurile producătorilor.
Înaintea războiului, Boss producea cămăşi maro şi uniforme negre pentru SS şi ţinutele Tineretului Hitler. În timpul războiului, acesta a produs uniforme pentru întreaga armată germană şi pentru cei din SS.
Nu numai că s-a aliat astfel cu Hitler şi ai lui, dar, pentru a-şi duce până la capăt scopul şi-a încasa un profit substanţial, Boss folosea 140 de muncitori forţaţi să lucreze şi 40 de prizonieri francezi de război. Toţi aceştia erau ţinuţi în oraşul Metzingen, într-o tabără mizeră, în care primeau prea puţină mâncare şi condiţii proaste de igienă.
Nu numai că Hugo era un membru activ al partidului nazist şi se mândrea cu asta, dar era şi bun prieten cu liderul nazist Georg Rath. Deloc surprinzător, brandul Hugo Boss a înregistrat un succes care i-a permis designerului dezvoltarea afacerii la cote ridicate.
Totuşi, trecutul întunecat al designerului Boss a făcut şi rău brandului, care, după încheierea războiului, s-a văzut nevoit să-şi ceară scuze în mod public pentru afilierea cu Hitler şi cu parditul nazist. În comunicatul de presă respectiv, compania şi-a exprimat “regretul profund cu privire la cei care au suferit greutăţi şi nedreptăţi în fabrica Boss”.
În 1999, nişte avocaţi americani, care-i reprezentau pe nişte supravieţuitori ai Holocaustului, au dat în judecată compania pe care au acuzat-o de sclavie în timpul războiului. Procesul care i-a reprezentat pe cei 140 de polonezi şi 40 de francezi a avut drept urmare acea scrisoare publică a companiei.
După încetatrea războiului, Boss a fost catalogat drept un “activist, susţinător şi beneficiar” al Socialismului Naţional, lucru care a dus la o amendă usturătoare şi la interzicerea drepturilor de-a vota şi de-a avea o afacere. Totuşi, Hugo a contestat această decizie a tribunalului şi a fost reevaluat şi catalogat drept “urmăritor”, ceea ce presupunea o pedeapsă mult mai uşoară decât cea iniţială.
Totuşi, Boss a trebuit să fie înlocuit chiar şi aşa de la şefia companiei. Astfel, ginerele lui, Eugen Holy, a preluat compania şi toate drepturile de deţinere a brandului.
Ce s-a întâmplat cu Hugo Boss după ce a fost înlăturat de la conducerea afacerii sale?
Nu prea multe. Boss a murit la scurt timp de la încheierea războiului, în 1948, în Württemberg-Hohenzollern, din Germania de Vest. Avea 63 de ani atunci. Iar cauza morţii a fost declarată, în mod oficial, accesul dental. Să fi fost oare doar o muşamalizare a adevăratei înlăturări – chiar şi din viaţă – a acestuia? Tot ce se poate! Până la urmă cine moare din cauza unei carii?!
Foto - Shutterstock
