Peţitul, tradiţia care uneşte destine
În trecut, niciun bărbat nu se încumeta să îşi ceară aleasa de soţie dacă înainte nu mergea să o peţească. Acum însă această tardiţie, odinioară de mare însemnătate, nu mai este atât de important atunci când se întemeiază noua familie.
Doar în satele din Maramureş,Oltenia şi Bucovina,obiceiurile de pe vremea bunicilor încă se mai păstrează,astfel că s-a menţinut vie şi tradiţia peţitului.
Este zi de mare emoţie pentru tânărul care vrea să se însoare. În Maramureş,flăcăul merge împreună cu familia la părinţii fetei. La întâlnire participă şi preotul ori un bătrân al satului,oameni care cunosc foarte bine tainele peţitului.
În casa tierei fete,cele două familii vorbesc despre tot felul de lucruri,fără nicio legătură cu adevăratul motiv al vizitei. Abia după ce atmosfera din casă devine mai relaxată,încep discuţiile despre viitoarea căsătorie şi se pun la punct detalii în legătură cu zestrea şi cu petrecerea de nuntă. În unele sate,tinerii care urmează să se căsătorească mănâncă din aceeaşi farfurie plăcintă şi lapte dulce,ca să aibă o căsnicie fericită,până la adânci bătrâneţi.
În Bucovina se trimit iscoade la viitoarea mireasă
În satele din Bucovina se trimite mai întâi vorbă părinţilor fetei printr-un om în vârstă,din familia mirelui,cunoscut drept staroste. Acesta este ales pe sprânceană,fiind înzestrat cu darul vorbirii ca să fie convingător. Dacă acesta se întoarce cu veşti bune,atunci pot începe pregătirile pentru ziua cea mare a peţitului. Totul se face cu mare grijă,astfel încât familia miresei să nu aibă motive să pună beţe în roate flăcăului care soseşte în peţit.
Despre acest moment a scris şi Dimitrie Cantemir în celebra lucrare „Descrierea Moldovei“:„dacă unui flăcău îi place o fată,atunci el trimite la părinţii ei oameni pe care-i numesc,cu o rostire latinească stricată,peţitori,adică petitores. Aceştia iscodesc mai întâi pe departe gândurile bătrânilor,ca să nu păţească ruşinea ca părinţii fetei să interzică uniunea. Dacă bagă de seamă însă că aceştia vor s-o dea,atunci se duc cu toate rudeniile mirelui în casa fetei.“
Dacă părinţii tinerilor se înţeleg,familia fetei merge şi ea în vizită la viitorul mire,în prima zi după peţeală,ca să vadă unde va locui fiica lor.Oltenii merg cu vin la peţit
Unii locuitori din Oltenia mai păstrează şi azi obiceiul peţitului. O rudă a feciorului de însurat merge cu plosca cu vin,la casa fetei. Dacă familia tinerei îl primeşte,atunci este semn bun. Urmează ca tatăl viitorului mire să meargă la părinţii fetei şi să discute detaliile legate de căsătorie.
Ştiai că…
…ziua de miercuri nu este prielnică pentru peţit,pentru ca mirele să nu rămână văduv de tânăr?
... în trecut,în Maramureş fetele primeau ca zestre animale şi ţesături,în timp ce în Bucovina zestrea putea să fie alcătuită şi din terenuri agricole?
…deseori tinerii fugeau din casa părintească,fiindcă părinţii nu erau de acord cu alegerile făcute de copii?
