Iubirile Marthei Bibescu, prinţesa măritată la 16 ani. Ce bărbaţi celebri a sedus
Provenind din familii aristocratice Lahovary şi Mavrocordat, Martha Bibescu a fost o figură şarmantă a vieţii culturale şi politice interbelice din România şi nu numai. Deşi măritată, prinţesa a căutat iubirea şi în afara căsătoriei.
Născută Lahovary, Martha Bibescu este considerată ultima aristocrată veritabilă a literaturii europene. A trăit între 1889 şi 1973 şi a fost o reprezentantă de seamă a lumii bune a Europei interbelice.
Martha provenea dintr-o familie cu tradiţie politică, diplomatică şi culturală. Mama ei, Smaranda (Emma) Mavrocordat, descinde din ramura moldoveană a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tatăl scriitoarei, Ion N. Lahovary, a fost ministru al României la Paris, ministru de Externe şi preşedinte al Senatului.
În 1905 s-a căsătorit cu prinţul George Valentin Bibescu, nepot de frate al lui George Bibescu, scriitoarea devinenind prinţesa Martha Bibescu. A intrat într-o familie princiară, din care mai făceau parte Ana-Elisabeta Brâncoveanu - contesa Anna de Noailles - şi Elena Văcărescu.
A călătorit prin multe ţări, printre care Persia şi Egiptul, unde prinţul George Valentin Bibescu a avut o însărcinare diplomatică. Martha Bibescu şi-a publicat în Franţa prima sa carte: „Les Huit Paradis” (1908), volum premiat de Academia Franceză. Alte scrieri reprezentative ale sale sunt: romanul „Papagalul verde" (1924), „Izvor, ţara sălciilor" (1924), paginile de memorialistică din „La bal cu M. Proust" (1928), „Corespondenţa cu Paul Claudel" (1972).
Iubirile unei prinţese
Martha Bibescu a fost o femeie frumoasă şi inteligentă, dar nu neapărat fericită. Despre căsătoria sa din adolescenţă a declarat: ”A da o virgină pe mâna unui bărbat este ca şi când ai da un Stradivarius pe mâna unei maimuţe“.
A devenit mamă la doar 17 ani. Medicii i-au recomandat repaus sexual doi ani, din cauza naşterii în adolescenţă, ceea ce l-a împins pe soţul său în braţele altor femei.
Se spune că în perioada de după naştere a făcut o pasiune pentru vărul soţului, Emanuel Bibescu, cel care i l-a prezentat pe Marcel Proust. Emanuel i-a respins însă avansurile.
De asemenea, l-ar fi sedus pe pe prinţul Wilhelm, moştenitorul tronului Germaniei, în 1909. Se spune că prinţul i-a scris lui George Bibescu pentru a îi cere permisiunea să corespondeze cu soţia sa, pe care a numit-o „cea mai frumoasă şi mai inteligentă femeie din România”.
Prinţesa ar fi căutat iubirea şi în braţele francezului Charles Louis de Beauvau Craon, unul dintre cei mai râvniţi burlaci ai Franţei acelor vremuri.
În 1915 l-a cunoscut pe colonelul Christopher Thomson, „bărbatul care i-a oferit iubirea vindecătoare”. Relaţia celor doi a continuat şi după plecare lui Thompson din România. S-au reîntâlnit în 1920 la Paris şi au continuat să îşi scrie vreme de 15 ani.
Cea mai „picantă” pasiune a Marthei Bibescu ar fi fost nimeni altul decât Charles de Gaulle. În 1963, prinţesa a devenit consilier al preşedintelui francez în problema românească.
Martha Bibescu s-a stins din viaţă la 87 de ani.
