Îmbodobirea bradului cu pânze de păianjen și castraveți murați? Ce spune tradiția
Îl avem an de an în casa noastră și ne minunăm, la fiecare Crăciun, ce mare bucurie ne aduce bradul împodobit de sărbătorile de iarnă. Dar care e tradiția lui și ce simbolizează?
Bradul, prin faptul că este mereu verde, simbolizează pruncul Iisus, Cel veşnic viu. O mulţime de legende s-au creat în jurul lui. Una spune că o mică pasăre n-a mai putut pleca spre ţările calde, deoarece avea o aripă ruptă.
Tremurând, a încercat să se adăpostească într-un stejar, apoi într-un ulm, dar ambii au alungat-o. Disperată, s-a culcat în zăpadă. Deodată, a auzit chemarea unui brad, care îi promitea ocrotire, fiind şi cel care a şi salvat-o. În seara de Crăciun, un vânt teribil a lăsat toţi copacii fără frunze, în afară de brad, pe care Dumnezeu l-a răsplătit pentru bunăvoinţă.
Datina are origini străvechi
Tradiţia a fost preluată de la romanii antici, care îşi decorau locuinţele cu crengi de brad sau cu un brăduţ, la sărbători. Iniţial, le ornau cu fructe, biscuiţi. Despre brazi s-a crezut mult timp că aduc noroc, deoarece îşi păstrează aspectul chiar şi în sezonul rece. Păgânii îşi decorau casele cu ramuri de brad ca semn că primăvara va veni din nou. Romanii plantau brazi în jurul templelor pentru a-l cinsti pe Saturn, zeul agriculturii.
Primii brazi, ornaţi în Europa
Bradul de Crăciun modern poate fi o tradiţie preluată de la luteranii germani în secolul al XVII-lea. Prima dată când a fost folosit ca pom de Crăciun a fost fie în Tallinn, Estonia, fie în Riga, Letonia. Nu se ştie sigur, pentru că ambele oraşe susţin că au creat datina. În secolul al XVI-lea, creştinii germani au adus copacii în casele lor ca simbol al vieţii veşnice. Când s-a dus vestea că regina Victoria a dorit un brad de Crăciun în palatul ei, practica s-a răspândit în Anglia şi America.
Castaveţi muraţi în bradul de Crăciun?
Se spune că obiceiul de a pune o decoraţiune în formă de castravete în bradul împodobit ar fi fost o tradiţie germană iniţial care a existat pe la sfârşitul anilor 1900. În acea perioadă, Germania a popularizat ornamentele din sticlă.
Părinţii ascundeau decoraţiunea în formă de murătură în Ajunul Crăciunului, iar primul copil care îl găsea în brad, în dimineaţa marii sărbători avea noroc pe tot parcursul anului care urma. În prezent, acest obicei se practică în Statele Unite ale Americii, unde se pun în brad decoraţiuni speciale, în formă de castravete.
Pânze de păianjen care aduc noroc
În Ucraina, Polonia și unele părți din Germania, se obişnuieşte să se pună în brad şi decorațiuni numite „pavuchky‟, în formă de pânză de păianjen, pentru a le purta noroc. Acestea au la bază o legendă potrivit căreia o văduvă şi copiii ei nu-şi puteau permite un brad şi ornamente de Crăciun.
Într-una din zile, copiii au descoperit un brad în apropierea casei lor şi l-au îngrijit. În Ajunul Crăciunului, s-au culcat resemnați, dar, a doua zi, au asistat la un miracol: bradul era îmbodobit cu o frumoasă pânză de păianjen care strălucea în lumina dimineții, ornat cu stropi de rouă ca niște globuri strălucitoare și o beteală ca-n poveste.
foto - Shutterstock
