Ce este şi cum se manifestă anxietatea
Mulţi adulţi experimentează anxietatea, stare care, în anumite limite, este normală. Când însă se generalizează, poate complica existenţa, cu impact pe mai multe planuri.
Definită ca senzaţie de pericol iminent de origine nedeterminată, anxietatea regrupează simptome emoţionale, somatice, cognitive şi comportamentale. Dacă sentimente precum teama, frica exagerată şi îngrijorarea durează de cel puţin 6 luni, vorbim de o tulburare, care se agravează pe măsura trecerii timpului, dacă persoana în cauză nu caută ajutor specializat. Anxietatea generalizată afectează până la 9% din populaţie şi este de 2 ori mai frecventă la femei. Anxietatea poate însoţi diverse boli psihice (schizofrenia, depresia), degenerative (Parkinson), afecţiuni endocrine sau metabolice (hiper- sau hipotiroidia), astmul, menopauza sau sevrajul.
De ce apare
Nu se ştie cu exactitate de ce apar tulburările de anxietate, specialiştii vorbind despre factori genetici, psihologici şi de mediu. Evenimentele stresante sau traumatizante din copilărie şi prezenţa unei alte probleme psihice precum tulburarea bipolară cresc riscul de apariţie a anxietăţii.
Implicate în apariţia anxietăţii sunt şi unele modificări cerebrale, mai exact cele legate de anumiţi neurotransmiţători (substanţe chimice care mediază transmiterea informaţiilor de la un neuron la altul) precum serotonina şi noradrenalina.
Tulburările de anxietate sunt mai frecvent întâlnite la persoanele care se dedică prea mult muncii în defavoarea relaxării, la cei care fac eforturi intelectuale prelungite, care nu se relaxează.
Cum se manifestă
Simptomele tulburărilor de anxietate variază de la o persoană la alta, incluzând unul sau mai multe din următoarele manifestări: senzaţia de nelinişte, frică, panică, tremur, palpitaţii, senzaţia de sufocare, de greaţă sau de vomă, dureri în piept, respiraţia scurtă, nervozitate, insomnie şi gură uscată.
Sub ce forme se întâlneşte
Anxietatea se poate manifesta sub mai multe forme:
* tulburare de panică: este însoţită de atacuri sau crize de panică imprevizibile şi recurente, în timpul cărora persoana are greutăţi de respiraţie, palpitaţii, o teamă intensă şi incontrolabilă;
se manifestă printr-o stare permanentă de îngrijorare, agitaţie, epuizare şi prin perturbarea somnului;
se traduce printr-o teamă exagerată faţă de diverse situaţii sociale, care ar putea fi stânjenitoare sau care se asociază cu ideea de performanţă;
includ temerile incontrolabile faţă de diverse obiecte, situaţii sau animale;
este o tulburare de anxietate care apare după trăirea unor evenimente precum o catastrofă naturală sau un război;
este caracterizată prin obsesii sau gânduri iraţionale, gânduri fixe care apar repetat şi care cauzează anxietate.
Cum se tratează
Conştientizarea anxietăţii este un pas important în tratarea ei. Tulburările anxioase se hrănesc cu nelinişti şi gânduri negre. În momentul în care eşti cuprins de astfel de trăiri, încearcă să te deconectezi de ele. Poate fi util şi să îţi notezi ceea ce simţi; acest lucru te va ajuta să dai o dimensiune corectă neliniştilor tale. Meditează, respiră profund (deseori, în situaţiile tensionate respirăm superficial) şi fă mişcare. Dacă aceste măsuri nu îţi sunt de folos, este posibil să ai nevoie de psiholog şi/sau de psihiatru. Medicamentele recomandate de specialist sunt cele din clasa antidepresivelor sau a anxioliticelor.
