În ce constă recuperarea după cancerul de sân
Cancerul de sân reprezintă cea mai des întâlnită formă de cancer la femei, afectând anual aproximativ 8.000 de paciente din România. Depistată în stadii incipiente, boala se poate vindeca printr-un tratament corect care, de multe ori, include şi operaţia de mastectomie.
Odată ce au învins acest diagnostic grav,pacientele trebuie să înceapă recuperarea medicală,socială şi emoţională,astfel încât viaţa după cancerul de sân să intre din nou în normalitate.
Drenajul limfatic este esenţial
Fizioterapeut Bogdan Goga,prezent la eveniment în calitate de director al OrtoProfil Bucureşti atrage atenţia asupra importanţei pe care pacientele ar trebui să o acorde perioadei de după tratament,motivând că lupta cu cancerul de sân se termină odată ce au fost tratate şi rănile fizice şi emoţionale produse de boală. În acest context,Bogdan Goga aminteşte despre riscul apariţiei limfedemului braţului după operaţia de mastectomie:“Aproximativ 40% dintre paciente dezvoltă limfedem. Practic,acest lucru presupune umflarea progresivă a braţului aferent sânului extirpat din cauza dificultăţilor de circulaţie a limfei. Afecţiunea nu este deloc de neglijat deoarece provoacă greutăţi în desfăşurarea activităţilor zilnice,afectând semnificativ calitatea vieţii. De aceea,recomandarea mea este ca,imediat după operaţie,pacienta să înceapă recuperarea medicală prin drenaj limfatic cu un fizioterapeut specializat în afecţiuni oncologice. Recuperarea are ca scop prevenirea sau ameliorarea limfedemului braţului,precum şi menţinerea mobilităţii şi a funcţionabilităţii umărului.”
În contextul în care mastectomia poate avea şi un puternic impact social asupra pacientei,aceasta limitându-şi relaţiile interumane din cauza faptului că se simte stânjenită de lipsa unuia dintre sâni,Biro Rodica,preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate Tîrgu Mureş,a transmis care sunt facilităţile acordate de sistemul de asigurări sociale de sănătate pacientelor diagnosticate cu cancer de sân:“La nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se derulează un subprogram în cadrul programului naţional de reconstrucţie mamară,ce oferă posibilitatea femeilor diagnosticate cu cancer de sân,care au suferit o mastectomie,să beneficieze gratuit de o endoproteză mamară. Valoarea unei endoproteze este de 3150 lei,sumă care se decontează integral de către CNAS. Deşi la nivelul judeţului Tîrgu Mureş avem suficiente fonduri alocate în acest sens,anul acesta nu au beneficiat decât trei paciente de endoproteză. Femeile care au trecut prin experienţa mastectomiei sunt afectate fizic şi emoţional şi au nevoie de acest dispozitiv medical pentru a reveni la forma pe care o aveau înainte de confruntarea cu boala.”
Imaginea de sine şi recuperarea emoţională a pacientei
Nu în ultimul rând,cancerul de sân şi mastectomia au un puternic impact psihologic. Pacienta se confruntă brusc cu numeroase sentimente pe care nu ştie cum să le gestioneze. În plus,trebuie să înveţe să se accepte,pentru moment,fără unul sau ambii sâni. “Sânul este simbolul feminităţii. De aceea,pierderea sa este percepută de femeie ca o mutilare a eului corporal. Şi asta deoarece trăim într-o societate care pune mare accent pe imagine,în care percepţia asupra femeii este raportată în primul rând la stimulii vizuali fizici imediaţi. De aceea,odată cu diagnosticarea cancerului de sân şi intervenţia de mastectomie,gestionarea sentimentelor devine o necesitate. Femeia trebuie să înţeleagă faptul că astăzi cancerul se vindecă,iar organismul se recuperează. Proteza mamară sau reconstrucţia sânului îi poate oferi acesteia sentimentul de normalitate,de care are nevoie. Totodată,trebuie să realizeze că,odată ce va învinge boala,îşi va putea relua treptat activităţile sociale,profesionale şi familiale,având acelaşi rol în cadrul lor”,a declarat psihologul clinician Yolanda Creţescu,în cadrul evenimentului.
Totuşi,de multe ori,lipsa acestor informaţii determină o vindecare incompletă a pacientelor,care,deşi înving cancerul de sân,nu reuşesc să treacă singure peste problemele apărute în urma diagnosticării cu boala. Un rol foarte important în informarea şi orientarea pacientelor,atât în perioada de tratament,cât şi în perioada de recuperare,îl au atât ONG-urile,cât şi navigatorii medicali. “ONG-urile pot prelua cu succes parte din sarcinile medicilor privind informarea,îndrumarea pentru acces la tratament şi consilierea psihologică a bolnavului diagnosticat cu cancer. Astfel,pacienta va reuşi să înţeleagă mai bine mesajele transmise de medicul specialist şi să aplice corect schema de tratament”,a declarat Ciotlăuş Ionela,Preşedintele Asociaţiei Române de Cancer – Grupul Destine Comune. În completarea sa,doamna Victoria Asanache,navigator medical al Institutului Oncologic Bucureşti a adăugat:“Meseria de navigator de pacienţi oncologici presupune preluarea bolnavului la diagnosticare şi informarea sa în legătură cu tot ceea ce urmează să se întâmple. Din experienţa celor 14 ani de activitate,de când practic această meserie în România,am constatat că un pacient care este bine informat vizavi de ceea ce se petrece cu el pe durata tratamentului,primeşte mult mai uşor acest diagnostic şi reuşeşte să depăşească cu bine această perioadă. Sistemul de navigaţie despre care vă povestesc îşi are originile în Statele Unite ale Americii şi sperăm ca,până la sfârşitul acestui an,să existe şi în codul meseriilor din România profesia de navigator de pacienţi.”
