┼ói-ai savurat cafeaua azi-diminea┼ú─â? Mul┼úume┼čte-i creierului!

1 original 1731979630 jpg jpeg

Despre el se spune c─â este un univers de un kilogram ┼či jum─âtate! Nimic din ceea ce vedem, auzim, atingem sau mirosim nu ar avea vreo calitate ├«n lipsa lui. Tot ceea ce tr─âim, de la savoarea cafelei de diminea┼ú─â p├ón─â la iubirea pentru copiii no┼čtri este personalizat special pentru noi de c─âtre el, de c─âtre creier. Iar ast─âzi este ziua lui, Ziua Mondial─â a Creierului.

"Potrivit lui Aristotel, creierul exist─â doar pentru a r─âci s├óngele ┼či nu este implicat ├«n procesul g├óndirii. Acest lucru este adev─ârat doar pentru anumite persoane," glumea scriitorul ┼či umoristul Will Cuppy. Ce ┼čtim, ├«ns─â, cu adev─ârat despre creierul uman? P├ón─â prin anii 1980, r─âspunsul era "foarte pu┼úin". Pe atunci, ├«n lumea academic─â, circula o zical─â: "a studia creierul echivaleaz─â cu a lipi un stetoscop la exteriorul stadionului Astrodom ca s─â ├«nve┼úi regulile fotbalului".

Ce face creierul

├Äntre timp, tot cu ajutorul creierului, ┼čtiin┼úa ┼či tehnologia au avansat fabulos. Ast─âzi se ┼čtie c─â, de exemplu, creierul omului con┼úine aproximativ 100 de miliarde de celule nervoase, care formeaz─â undeva ├«ntre un trilion p├ón─â la chiar un cvatrilion de conexiuni, numite sinapse. Acestea se afl─â ├«ntr-o stare constant─â ┼či dinamic─â de remodelare, reac┼úion├ónd la ceea ce se ├«nt├ómpl─â ├«n jurul nostru.

De┼či c├ónt─âre┼čte doar 1,5 kg, creierul uman nu doar interpreteaz─â lumea, ci o ┼či creeaz─â. El interpreteaz─â tot ceea ce mintea ┼či con┼čtiin┼úa noastr─â ├«i transmite, inclusiv emo┼úii ┼či st─âri precum stresul, iubirea, ura sau plictiseala. Iar aceste interpret─âri sunt transmise mai departe organismului, prin intermediul hormonilor care, la r├óndul lor, pot activa sau dezactiva anumite gene.

Fiind centrul de comand─â al sistemului nervos, procesul func┼úioneaz─â ┼či invers. Adic─â, organismul transmite creierului semnale ┼či informa┼úii despre cum merg lucrurile ├«n interior - c├ónd apare un virus, de exemplu -, iar creierul ia decizii ┼či trimite instruc┼úiuni organelor despre cum s─â ac┼úioneze. Datorit─â lui percepem gustul cire┼čelor, re┼úinem amintiri, recunoa┼čtem culoarea verde, ne ├«ngr─â┼č─âm sau vis─âm frumos.

Ziua Internaţională a Creierului

├Än 2014, Federa┼úia Mondial─â de Neurologie, a decis s─â dedice creierului o zi anume pentru a aduce ├«n aten┼úia oamenilor importan┼úa s─ân─ât─â┼úii acestui organ vital. A fost aleas─â ziua de 22 iulie. Anul acesta, aniversarea este dedicat─â cre┼čterii gradului de con┼čtientizare a Bolii Parkinson, o afec┼úiune neurodegenerativ─â a creierului, care afecteaz─â mintea, func┼úiile motorii ┼či non-motorii, aproape toate aspectele func┼úiei creierului.

În întreaga lume, 126 de organizaţii marchează Ziua Internaţională a Creierului, inclusiv Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative (APAN) din Ro00mânia.

ÔÇ×Boala Parkinson afecteaz─â persoane de toate v├órstele, una din 100 de persoane cu v├órsta de peste 60 de ani ajung├ónd s─â fie diagnosticat─âÔÇŁ, spune prof. dr. B.O.Popescu, pre┼čedintele Societat─â┼úii de Neurologie din Rom├ónia. ÔÇ×Prevalen┼úa acestei boli este ├«n cre┼čtere, ceea ce face ca ac┼úiunile noastre de ast─âzi s─â fie vitale pentru ├«mbun─ât─â┼úirea vie┼úii celor care au fost ┼či vor fi diagnostica┼úi, ├«n special ├«n contextul actualei crize globale a s─ân─ât─â┼úii. Tr─âim vremuri complicate ┼či impredictibile la nivel global ┼či ast─âzi s─ân─âtatea oamenilor c├ót ┼či profesia de medic au revenit ├«n centrul preocup─ârii tuturor. Pe l├óng─â frecven┼úa ┼či gravitatea bolilor neurologice pe care le cuno┼čteam deja, acum s-au ad─âugat complica┼úiile neurologice generate de Covid-19, pe care de abia ├«ncepem s─â le clasific─âm ┼či s─â le ├«n┼úelegem, fiind posibil s─â existe ┼či un impact ├«n patologie pe termen lung. Neurologii fac ┼či ei un efort extrem, al─âturi de colegii din cel─âlalte specialit─â┼úi, pentru a reda s─ân─âtatea oamenilor. Suntem al─âturi de pacien┼úii no┼čtri ┼či sper─âm c─â vom trece ├«mpreun─â cu bine de aceast─â cumplit─â ├«ncercare pentru noi to┼úi.ÔÇŁ

├Än 2018, ├«n Rom├ónia erau diagnosticate cu boala Parkinson 8.035 de oameni. Simptomul distinctiv al bolii Parkinson este tremurul ┼či mi┼čc─ârile ├«ncete. Boala degenerativ─â afecteaz─â func┼úiile motrice, dar ┼či func┼úiile min┼úii ┼či ale creierului ├«n general, perturb├ónd somnul ┼či cogni┼úia, provoc├ónd durere ┼či probleme gastrointestinale, anxietate ┼či depresie ┼či reduc├ónd motiva┼úia ┼či calitatea vie┼úii. Diagnosticarea precoce ┼či accesul la un tratament eficient sunt vitale pentru a ajuta pacien┼úii s─â g─âseasc─â alinare ┼či s─â le ├«mbun─ât─â┼úeasc─â calitatea vie┼úii.

ÔÇ×Impactul bolii Parkinson se extinde pe ├«ntregul corp ┼či ajunge ├«n fiecare col┼ú al ┼ú─âriiÔÇŁ, a spus Cristina Vl─âd─âu, vicepre┼čedinte Asocia┼úia Pacien┼úilor cu Afec┼úiuni Neurodegenerative din Rom├ónia. ÔÇ×Av├ónd ├«n vedere c─â peste 8.000 de persoane sunt diagnosticate ├«n fiecare an doar la nivelul Rom├óniei, este esen┼úial ca pacien┼úii s─â aib─â acces la ├«ngrijire de calitate,ÔÇŁ a ad─âugat ea.



Recente

test de sange shutterstock 1761439778 jpg
exercitii fizice   yoga g6f550c290 1280 jpg
pilule shutterstock 2006626376 jpg
pitbull shutterstock 1942867918 jpg
Rosii si castraveti  jpg
ciuperci shutterstock 1848583411 jpg
ochi obositi foto shutterstock
Jucarii de plus jpg
zidul chinezesc shutterstock 7845748 jpg
6 lucruri pe care le poti face pentru sanatatea ta in numai 5 minute jpg
Cola jpg
Elena Gheorghe jpg
Cartofi  jpg
labradoodle shutterstock 2033747033 jpg
Pisica jpg
adolescenti la pc shutterstock 439292719 ok jpg
miros neplacut   shutterstock 1124436698 jpg
suc de fructe jpg
Epilare jpg
Piele fina dupa epilat cu un epilator electric jpg