Lumea în vremea gripei spaniole. Cum a fost în timpul celei mai grave pandemii din istoria modernă
În 1918, pandemia de gripă spaniolă a fost provocată de un virus de origine aviară, care a ajuns să afecteze aproape o treime din populaţia planetei şi a ucis peste 50 de milioane de oameni (ceea ce, raportat la populaţia de azi, ar însemna 250 de milioane).
Tineri, bătrâni, bolnavi sau sănătoşi, virusul H1N1 ataca fără milă, ducând la pandemia cu cel mai mare număr de morţi din istoria modernă. Majoritatea deceselor au survenit rapid, în decursul a 14-15 săptămâni. În cazuri extraordinare, au fost şi oameni care au murit în mai puţin de 24 de ore de la primele simptome. De ce i se spunea spaniolă?
Apărut în ultimele luni ale primului război mondial, virusul s-a extins cu atât mai repede din cauza conflictului mondial. Pe front, soldaţii s-au îmbolnăvit imediat în tranşeele reci, umede şi fără condiţii de igienă, având un sistem imunitar scăzut şi o alimentaţie proastă. În vara lui 1918, pe măsură ce soldaţii se întorceau la vatră, au adus cu ei şi virusul. În 2014, un documentar al National Geographic a arătat că sursa virusului de atunci ar fi fost tot China - atunci când muncitorii de la fermele de acolo ar fi fost transportaţi în Canada în 1917 şi 1918. Dar una dintre primele ţări în care a fost detectat a fost Spania - deşi istoricii punctează faptul că Spania era neutră şi de aceea ştirile despre cazurile de acolo au circulat mai uşor, în vreme ce naţiunile implicate în război au ascuns adevărul de pe teritoriul lor. Aşadar, eticheta de gripă spaniolă a fost pur legată de nişte circumstanţe, nicidecum de originea reală a bolii. Dar când virusul l-a atins şi pe regele Spaniei, Alfonso XIII, împreună cu alţi politicieni, deja eticheta a fost definitiv lipită.
