Cât de bine e la grădiniţă?
Cum se schimbă viaţa unei familii, după ce intră copilul la grădiniţă? Ce avantaje are micuţul? Sunt şi riscuri? Despre toate acestea ne vor vorbi chiar mămicile care au „trecut”, de curând, pragul grădiniţei.
După ce a fost învăluit în dragostea mamei,nu s-adespărţit de ea nicio clipă şi s-a simţit „regele” casei,viaţa copilului se schimbă dintr-o dată când intră la grădiniţă. Iar mama şi tata au o sarcină în plus pe agenda zilnică:să-l ducă şi să-l aducă de la grădiniţă,să-l convingă să stea cu copiii,fără plânsete disperate. Grădiniţa rezolvă problema „Cu cine stă copilul?”.
"Pe mine, grădiniţa m-a salvat!"
Să prinzi un loc la o grădiniţă de stat e o adevărată provocare,pentru că locurile sunt puţine raportate la numărul de copii.
„Eu am înscris-o pe fetiţa mea de când avea un an şi jumătate,ca să fiu sigură”,ne spune Gina Ilie,mama Anastasiei,de 3 ani. Majoritatea părinţilor aleg grădiniţele cu program prelungit,unde copiii stau până la 5-6 după-amiaza,când se termină programul de serviciu.
Pentru Gina,mamă singură,grădiniţa este vitală. „Am avut noroc cu grădiniţa,sunt foarte mulţumită,educatoarele se ocupă de copii cu multă dragoste şi grijă. Fetiţa mea învaţă în fiecare zi câte un cântecel,o poezie,la masă mănâncă foarte bine,se joacă cu copiii şi,foarte important,face sport. S-a dezvoltat foarte frumos în această perioadă. Eu pot să-mi văd liniştită de treburi,ştiu că e supravegheată,preţul este accesibil chiar şi pentru mine,care sunt singură.”
"Copilul meu s-a schimbat în bine"
Pentru tânăra mămică Sanda Moţa,primele luni de grădiniţă au fost un adevărat miracol. „Fetiţa mea a început grădiniţa din toamnă,la 3 ani. În doar câteva luni,am văzut cum s-a transformat radical:am dus un copil răsfăţat şi acum am un copil cuminte,care salută,spune cum o cheamă,este ordonată,a învăţat să dea,nu doar să ceară,a învăţat că trebuie să respecte nişte reguli.Acasă aveam probleme cu mâncarea,la grădiniţă nu face mofturi. Au mâncare bună,proaspătă,în fiecare dimineaţa se afişează meniul pe ziua respectivă.Am înscris-o şi la un curs opţional de gimnastică. Se face o dată pe săptămână cu o profesoară pe care o plătim noi,părinţii.”
Sanda lucrează în două schimburi,şi pentru „recuperarea” copilului de la grădiniţă face tot felul de combinaţii. Cele două bunici lucrează şi ele în ture şi se organizează astfel încât una dintre ele să fie întotdeauna disponibilă.
"Colectivitatea îi ajută pe copii să evolueze"
Miruna (3 ani),o minune cârlionţată,cu ochi albaştri,a stat cu bunica până la 3 ani. Părinţii au adus-o la grădiniţă pentru că au considerat că un copil se dezvoltă altfel
în colectivitate.
„Ce să facă acasă,cu bunica? Se uită la desene animate,se joacă cu păpuşile şi cam atât. La grădiniţă învaţă o mulţime de lucruri. Miruna e mai prietenoasă,mai sociabilă,educatoarea reuşeşte ce eu n-am putut. E altă autoritate pentru ea. "Aşa a spus Doamna!" este
un argument care nu poate fi contrazis. Miruna mănâncă acum orice,acasă nu voia mazăre,peşte,varză,fructe… Plătim doar 10 lei pe zi pentru masă.”
Luminiţa Stancu,mama Mirunei,se întreabă cum reuşesc bucătăresele să pregătească trei mese atât de gustoase cu suma asta. Şi tarifele pentru opţionale i se par destul de mici:2-3 lei pentru orele de muzică,engleză şi de dans.
Mici secrete anti-plâns
„Copilului trebuie să i se explice foarte clar în primele zile de grădiniţă că nu-l abandonezi. Este important să ştie când vei veni să-l iei“,ne explică Cristina Vlăsceanu. „Perioada de adaptare,până cunoaşte educatoarea şi câţiva copii,este de două săptămâni.”