Dincolo de mirajul magazinelor de vise

"Magazinele de vise" sunt un nou coşmar al părinţilor şi al medicilor. Etnobotanicele vândute legal trimit în spitale zeci şi zeci de tineri, uneori chiar copii. Mărturia celor care încearcă totuşi să-i ajute este cutremurătoare.

Pericolul drogurilor a fost ignorat mulţi ani,iar comerţul cu „săruri de baie” sau cu „îngrăşăminte pentru plante” – lăsat să se dezvolte fără probleme.

Efectele lor sunt dezastruoase. Consumatorii? Copiii de azi,viitorul de mâine. Ce viitor au ei? Mai au oare unul?Confesiunea unei mame

Fostul spital studenţesc din Regie s-a transformat din 2003 în spital pentru tratarea dependenţei de droguri. Aici,cei care încearcă să-şi reia viaţa normală,pierdută odată cu consumul de droguri,au o şansă.

Pe holurile spitalului mi-a atras atenţia o femeie. Minionă,cu trăsături frumoase,stă şi aşteaptă răbdătoare să vorbească cu doctoriţa Cristina Hudiţă. Îmi atrag atenţia ochii ei:par că au adunat în ei o tristeţe fără leac.

O privesc întrebător şi începe să povestească cu voce joasă,monotonă:„Nu ştiu de unde mai găsesc putere să lupt,sunt şapte ani de când mă chinuie povestea asta. Copilul meu a fost dependent de heroină,s-a lăsat şi,când credeam că am scăpat de necaz,s-a apucat de etnobotanice.

Anturajul îi strică pe toţi,curiozitatea îi face să încerce şi de-aici,drumul nu mai are decât un sens. Am obosit,dar nu pot să renunţ şi să-l las să lupte singur. Când simt că nu mai pot,mă gândesc cum era copilul meu înainte:bun,generos,cuminte.

Ştiu că toate calităţile sunt încă acolo,în el,nu s-au pierdut,trebuie doar date la o parte straturile astea urâte care-l ascund. Şi aşa capăt din nou putere pentru încă o internare,altă recidivă,altă internare... Dar lupt să-mi scot copilul din infernul drogurilor.”

O rog să-mi spună numele.

O întreb pe doctoriţa Cristina Hudiţă,directoarea spitalului,cum de arată atât de bine locul acesta,curat,îngrijit,dotat cu săli de gimnastică,ergoterapie,consiliere.„Cu multă muncă,dar şi cu scandal”,îmi spune zâmbind.

„Tratamentul unui toxicoman are costuri enorme,medicamentele sunt foarte scumpe. Este o boală psihică,o boală cronică. Noi ne zbatem să facem o treabă,iar pe de altă parte,chiar lângă spital funcţionează un „magazin de vise”,deschis toată noaptea! Este inadmisibil!”

Stau de vorbă cu un pacient. C.I. este consumator de heroină,dar a încercat şi etnobotanice. Consumă droguri de la 16 ani. Acum are 27 de ani,şapte internări la dezintoxicare şi speranţa că va reuşi să se lase. A rezistat chiar trei ani fără droguri şi fără tratament de substituţie cu metadonă.

Îl întreb de ce s-a apucat din nou. „Anturajul. Mă întâlneam cu consumatori sau cu dealeri pe stradă şi mă îmbiau să iau. M-am minţit singur că dacă iau doar o dată,nu păţesc nimic,deşi ştiam că n-o să fie aşa.

Şi recăderile apar după perioade de linişte din ce în ce mai scurte. Părinţii m-au susţinut mereu,dar mama a suferit o depresie. Sincer,nu ştiu cum mă mai suportă. De-aia m-am internat din nou,am promis să fac tratamentul,tot ce-mi spun medicii.”Mă despart de el,urându-i din toată inima să reuşească şi să fie ultima oară când mai ajunge la spital.

Dacă vrei,poţi!

Părinţi,medici,psihologi,cu toţii sunt de acord că fenomenul acestor aşa-zise etnobotanice a scăpat de sub control şi că magazinele trebuie interzise. Cei care le vând se îmbogăţesc,cei care le consumă se distrug.

„Stările consumatorilor de etnobotanice sunt foarte grave,toxicitatea este foarte mare la nivelul scoarţei cerebrale. Efectele pe termen lung nici nu le cunoaştem,pentru că e un fenomen recent”,spune dr. Cristina Hudiţă .

În plus,în România nu există tratament postcură pentru consumatorii de droguri.„Primăria m-a contactat,pentru că are în plan să facă un astfel de centru pe lângă Bucureşti. Le ofer tot ajutorul,spune dr. Hudiţă,pentru că am experienţă şi cred că este momentul să existe astfel de centre,care măresc şansa de recuperare a pacienţilor.”

Semnele dependenţei

Semnele consumului de droguri etnobotanice sunt destul de uşor de recunoscut:tânărul începe să lipsească de la şcoală sau pleacă noaptea de-acasă,este agitat,are pupilele mărite,îi apar pe faţă şi pe corp bubiţe asemănătoare coşurilor,care dau mâncărimi. Este depresiv dacă nu poate să aibă un consum regulat.