Misterul piramidelor de la Şona
La câţiva kilometri de Făgăraş, pe malul stâng al Oltului, se află satul Şona, cunoscut datorită unor formaţiuni de pământ clădite ca nişte piramide. Localnicii le-au denumit „guruieţi“ – iar movilele continuă să aprindă imaginaţia căutătorilor de comori.
Sunt opt la număr,patru pe o linie,la nord,patru pe alta,la sud,la marginea satului Şona din judeţul Braşov. Aceste grămezi uriaşe de pământ,înalte de 12-15 metri-cam cât un bloc cu patru etaje-au forme neregulate,unele fiind rotunde,iar altele mai degrabă ovale. Întrucât au fost intens mediatizate,ele au atras atenţia celor convinşi că adâncurile lor ascund comori nepreţuite. Aşa se face că,acum câţiva ani,într-o latură a unei movile,s-a găsit un tunel de 5-6 km adâncime,acum acoperit. În urma reclamaţiilor,autorităţile i-au prins pe aventurierii care au vrut să pătrundă în aceste formaţiuni,în căutarea eventualelor obiecte de preţ.
Simple alunecări de teren?
Se crede că aceste grămezi aveau la început forme piramidale,dar eroziunile scoarţei,vântul şi ploaia le-au rotunjit aspectul. Potrivit geologilor,dacă dâmburile sunt formaţiuni naturale,este posibil ca ele să fi apărut ca urmare a alunecării în trepte a unui versant şi a acţiunii torentelor,acum mai bine de 12.000 de ani. Rocile care le alcătuiesc au durităţi diferite,la suprafaţă fiind argilă,care nu permite infiltrarea apei în straturile inferioare. Însă zona nu a fost exploatată prea mult de cercetători. Nu s-au făcut investigaţii geofizice sau arheologice amănunţite,aşa că nu se cunoaşte cu exactitate cauza apariţiei dâmburilor şi nici secretele pe care le ascund.
Legende cu uriaşi
Piramidele-localnicii le numesc „guruieţi“- au adus oarecare faimă locului. Aceste ridicături acoperite cu vegetaţie se aseamănă uimitor cu tumulii,formaţiuni înălţate deasupra mormintelor de unele popoare din vechime. Sătenii le ştiu acolo dintotdeauna,cultivă doar parcelele din jurul lor. Le ocolesc şi nu-şi bat capul cu explicaţii ştiinţifice. Totuşi,populaţiile locale au ţesut în jurul movilelor numeroase povestiri,pe care le-au transmis din generaţie în generaţie. Potrivit uneia dintre ele,uriaşii care au vieţuit în această zonă,după ce au coborât de pe Munţii Făgăraş şi au traversat Oltul,şi-au scuturat încălţările de noroiul de pe fundul râului,dând astfel naştere acestor ridicături. Unii zic că giganţii încă mai trăiesc în interiorul acestor dealuri şi că,dacă cineva încearcă să le perturbe somnul,nu ar scăpa nepedepsit. Ei cred şi că locul are o energie specială,astfel încât,dacă pui un vas cu apă în apropierea dâmburilor,ea capătă puteri vindecătoare. Se mai spune că otomanii obişnuiau să care în turbane pământ din ţara lor,pe care l-ar fi lăsat la Şona.
Curioşi să afle ce se găseşte în aceste movile,localnicii au încercat să sape în ele,dar au fost opriţi de autorităţi
Formaţiuni asemănătoare
Aproape de Şona,la marginea satului Hălmeag,se găsesc patru movile de pământ similare. Grămezi asemănătoare se mai întâlnesc şi în apropierea satului Buneşti (judeţul Braşov). Aici,arheologii au dat de dovezi ale culturii dacice. Potrivit unei legende,dacă se unesc pe o hartă Vârful Omu,sanctuarul de la Racoş şi zona movilelor din Buneşti,acestea din urmă formează vârful unui triunghi dreptunghic,unde s-ar afla mormântul lui Decebal.
Ştiai că....
…animalele care şi-au săpat drum spre interiorul piramidelor de la Şona nu au mai putut ieşi de acolo? Localnicii mai spun că,oricât de cald ar fi,carnea care este aşazată lângă aceste movile nu se strică.
… arheologii au descoperit aproape de piramidele de la Şona piese din epoca bronzului?
