De asemenea, momentele de plictiseală pot reprezenta factori declanşatori importanţi pentru supraalimentare în cazul persoanelor obişnuite să fie permanent implicate în diverse activităţi. 

Trebuie să învăţăm să ne autodisciplinăm şi să ne controlăm propriile emoţii. Iată câteva trucuri pentru a stopa mâncatul emoţional.

Respectarea orelor de mese. Nutriţioniştii recomandă să respectăm cele trei mese principale şi două gustări compuse din fructe şi din legume. Atunci când sărim peste o masă avem tendinţa de a mânca haotic, iar senzaţia de foame persistă pe tot parcursul zilei. Nu trebuie să omitem sub nicio formă micul dejun, pentru că aceasta este cea mai importantă masă care ne asigură energie pentru toată ziua. În acelaşi timp, trebuie să încercăm să nu ne grăbim atunci când servim masa. De regulă, saţietatea se instalează la 20 de minute după ce am terminat de mâncat.

Separarea mâncatului de alte activităţi. Este foarte important să mâncăm în linişte, fără să ne fie atrasă atenţia de alţi factori (televizor, calculator, telefon), care ne vor face să ne alimentăm peste măsură. Pare simplu, însă poate fi chiar dificil pentru o persoană ce trăieşte în sistem „multitasking“.

Înlăturarea alimentelor nesănătoase. Nutriţioniştii sunt de părere că mâncatul pe fond nervos reprezintă una dintre cele mai mari greşeli alimentare pe care le putem face. De aceea, ceea ce alegem să mâncăm contează foarte mult atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru cea psihică. O alimentaţie sănătoasă trebuie să fie bazată pe legume, fructe, cereale integrale, grăsimi şi proteine sănătoase. Micul dejun trebuie să conţină alimente bogate în proteine şi în carbohidraţi complecşi, astfel încât să ne asigure energie pentru întreaga zi.

Trebuie să găsim alternative la alimentele nesănătoase. De exemplu, atunci când avem poftă de gogoşi, putem să mâncăm alune, migdale şi nuci crude, deoarece acestea conţin acizi graşi Omega 3 care înlătură pofta de dulce, însă în acelaşi timp ne ridică moralul.

Exerciţiile fizice ne ajută să ne tonifiem corpul, dar şi mintea. În general, după 10-15 minute de efort fizic, creierul începe să elibereze endorfine, acele substanţe care ne dau o stare de bine. În acelaşi timp, efortul fizic ajută şi la producerea serotoninei, cunoscută drept „hormonul fericirii“. O persoană care face în mod constant efort fizic ajunge să aibă mai multă încredere în sine, să îşi controleze mai bine emoţiile şi să depăşească stările depresive. Aşadar, când ne simţim stresaţi, mai bine facem câteva exerciţii fizice decât să mâncăm ceva nesănătos.

Nu în ultimul rând, odihna joacă un rol foarte important pentru că oboseala înrăutăţeşte emoţiile negative. Un somn odihnitor va ajuta organismul să se regenereze şi să ne furnizeze energia necesară pentru ziua următoare.

Potrivit organizaţiei americane National Sleep Foundation (n.r. Fundaţiei Naţionale a Somnului), un adult (26-64 ani) trebuie să doarmă 7-9 ore pe noapte.

De asemenea, este important să ne acordăm zilnic momente de relaxare, cum ar fi să citim, să ascultăm muzică sau să facem o baie caldă.