Aceste medicamente pentru răceală şi gripă îţi cresc riscul de accident vascular cerebral! Cum să eviţi reacţiile lor adverse

1 71649 original jpg jpeg

Simptomele unei viroze sau a altor afecţiuni de sezon, ca gripa sau COVID-19, îi împing pe mulţi să folosească medicamente din farmacii care nu necesită prescripţia unui medic. Acestea acţionează pe moment, dar, pe termen lung, ajung să crească riscul de boli grave.

Un avertisment venit din partea Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente a SUA atrage atenţia asupra folosirii în răceli şi gripe a unui medicament cu efecte secundare serioase. Organizaţia a lansat o declaraţie prin care avertizează consumatorii că medicamentele care conţin o anumită substanţă activă te pot expune unui risc crescut de accident vascular cerebral, printre alte probleme grave de sănătate. În ultimele două decenii, au existat sute de apeluri de urgenţă cu privire la utilizarea acestui tip de produs şi zeci de spitalizări. Descoperă ce medicament care se eliberează fără prescripţie medicală îţi poate creşte riscul de accident vascular cerebral şi ce alte reacţii adverse grave poate da!

Utilizarea prelungită a decongestionantelor nazale favorizează accidentul vascular cerebral

Substanţa activă a unor decongestionante nazale, propilhexedrina,  este principala vinovată pentru creşterea riscului de accident vascular cerebral. Aceste medicamente sunt disponibile de obicei sub forma unui spray nazal pentru a ameliora congestia nazală în caz de răceală, alergie, rinită alergică sau alte afecţiuni ale căilor respiratorii superioare. Propilhexedrina acţionează prin calmarea inflamaţiei mucoasei nazale. Doza recomandată pentru adulţi şi copii mai mari de 6 ani este de două pulverizări în fiecare nară, la o distanţă de 2 ore şi nu mai mult de 3 zile. Chiar dacă pare un medicament fără efecte secundare, în cazul în care se fac mai multe pulverizări, la distanţă de mai puţin de 2 ore şi pe o perioadă mai lungă de 3 zile, se poate ajunge la probleme de sănătate.

Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente a SUA a observat că propilhexedrina era motivul comun al unor sute de urgenţe medicale. „În cei 20 de ani dintre 1 ianuarie 2000 şi 31 decembrie 2019, s-au documentat 460 de cazuri de abuz de propilhexedrină”, spun reprezentanţii Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente a SUA. În majoritatea cazurilor, cei care s-au îmbolnăvit fie au abuzat intenţionat, fie au abuzat neintenţionat de medicamente. Dacă iei un decongestionant nazal conform indicaţiilor din prospect sau aşa cum îţi indică medicul ori farmacistul, şansele de a avea probleme grave sunt scăzute.

Citeşte şi:

Ce ar trebui să mănânci şi ce alimente să eviţi, dacă urmezi un tratament cu antibiotice

Febra: cauze, simptome şi tratament. Apare când hipotalamusul îşi modifică punctul de termoreglare internă

Ce reacţii adverse grave pot da unele decongestionantele nazale

Decongestionantele nazale sunt eficiente, dar unii experţi se întreabă dacă sunt şi sigure. Propilhexedrina a fost percepută ca o substanţă sigură, ceea ce a dus la aprobarea acesteia, înlocuind sulfatul de amfetamină folosit intens ca substanţă activă a decongestionantelor nazale din anul 1949. Cu toate acestea, cercetătorii observă că aceasta este un analog al amfetaminei şi are unele efecte secundare comune cu ea. Unele persoane au raportat reacţii adverse ca agitaţia, tahicardia, hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic, obstrucţia intestinală şi convulsiile.

Utilizarea prelungită poate provoca leziuni ale inimii şi plămânilor, aritmii cardiace. Adesea, cei care au solicitat asistenţă medicală pentru reacţiile adverse ale propilexedrinei au avut aritmii, agitaţie, hipertensiune arterială, dureri în piept, tremor, halucinaţii, confuzie, greaţă şi vărsături.