De ce COVID-19 ucide şi persoane tinere

De vreo 10 zile, tot mai multe decese au fost raportate din cauza noului coronavirus. Până acum, faptele sugerau că, deşi virusul Sars-Cov-2 poate infecta orice persoană, indiferent de vârstă, doar cele vârstnice, de peste 65 de ani, sau cele cu afecţiuni preexistente erau, cu adevărat, în pericol fatal.

Conform CNN, la începutul pandemiei în Statele Unite, ţara cu cel mai mare număr de îmbolnăviri la nivel global, 18% dintre pacienţii confirmaţi pozitiv aveau vârste între 45 şi 54 de ani, iar 29% aveau între 20 şi 44 de ani. Dintre cei care au fost spitalizaţi, 18% au avut vârste cuprinse între 45 şi 54 de ani, iar 20% au fost între 20 şi 44 de ani.

Recent, un bebeluş de doar şase săptămăni, un adolescent de 13 ani, o fetiţă de 12 ani şi un bărbat de 30 ani au fost răpuşi de COVID-19. Niciuna dintre aceste persoane nu sufereau de alte boli. De ce oameni tineri îşi pierd viaţa din cauza noului coronavirus este, încă, un mister pentru oamenii de ştiinţă.

Citeşte şi: Un bebeluş de şase săptămâni, cea mai tânără victimă a COVID-19

Teorii plauzibile

Conform publicaţiei britanice The Guardian, câteva teorii au fost propuse în acest sens. Unii cercetători consideră că depinde de cât de mult virusul infectează pacientul. O „doză” mare de Sars-Cov-2 poate avea rezultate fatale. Alţi cercetători susţin că sensibilitatea genetică poate fi cauza morţii pacienţilor tineri cu COVID-19. Cu alte cuvinte, există persoane a căror compoziţie genetică le lasă mai vulnerabile la noul coronavirus, pe măsură ce se răspândeşte în corpul lor.

Această ultimă idee este favorizată de virusologi. Michael Skinner, doctor în virusologie la institutul englez Imperial College London, a făcut o comparaţie cu virusul care cauzează herpesul. La unii oameni, o mutaţie care afectează receptorii celulari cunoscuţi ca TLR3, în sistemul nervos central, îi lasă în imposibilitatea de a face faţă celui mai grav impact al virusului. Astfel, aceste persoane contractă o boală numită encefalită herpes simplex, care poate duce la convulsii.

„S-ar putea să avem de-a face cu un soi similar de susceptibilitate la unii indivizi bolnavi de Covid-19, iar asta agravează simptomele în aceste persoane”, a menţionat Skinner.

De asemenea, este posibilă o variaţie în gena ACE2. Aceasta este o enzimă care se ataşează de suprafaţa exterioară a celulelor din plămâni şi din inimă. Dr. Philip Murphy, imunolog la Institutul Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase din SUA, a scris în prestigioasa revistă Science că variaţiile genei ACE2 ar putea face ca noul coronavirus să ajungă în celulele pulmonare mai uşor sau mai greu, în funcţie de mutaţii.

Alţi cercetători sunt, însă, de părere că „doza” de noul coronavirus cu care este infectată o persoană este factorul cheie în determinarea simptomelor şi a supravieţuirii. Despre aceşti pacienţi se spune că sunt afectaţi de o încărcătură virală ridicată. Totuşi, virusologii nu ştiu, deocamdată, ce impact are încărcătura virală asupra simptomelor unui pacient infectat cu noul coronavirus. Ei spun că este foarte important să afle cât mai repede dacă există o legătură între o încărcătură virală ridicată şi rezultatele fatale ale COVID-19 printre persoanele tinere şi sănătoase.

Citeşte şi: COVID-19: câini în loc de teste