Cum ne afectează lucrul de acasă? România, printre ţările cu o pondere mică de angajaţi ce muncesc remote în pandemie

1 work life balance 5333802 1280 jpg jpeg

Munca de acasă a câştigat popularitate în ultimii ani, în lumea întreagă. Statisticile europene confirmă faptul că ponderea celor care lucrau de acasă a crescut de la 6% în anul 2009 la 9% în 2019. În România, această activitate a evoluat brusc mai ales după ce a fost oficial reglementată, prin adoptarea Legii nr. 81/2018.

Chiar dacă se întâmplă să lucrăm aşa de mai mult timp, chiar dinainte de a începe pandemia de COVID-19, contextul în care ne aflăm presupune o perioadă de criză şi poate fi diferit de ceea ce ştiam până acum. Stresul sau sentimentul de singurătate sunt reacţii naturale, ca răspuns, la schimbările provocate de pandemie. Atunci când aceste stări devin o realitate de zi cu zi, ele pot avea implicaţii negative pentru sănătatea fizică, inclusiv un risc crescut de boli de inimă şi diabet de tip 2. Chiar şi aşa, putem învăţa cum să ne ducem sarcinile la bun sfârşit, în mod productiv, chiar şi în timpul unei perioade agitate. 

Lucrul de acasă, la noi şi în lume

Din luna aprilie şi până în prezent, numeroase organizaţii sau instituţii la nivel mondial şi-au propus să afle care sunt efectele lucrului de acasă. Pentru asta, specialiştii au creat mai multe sondaje la care angajaţii au răspuns. Potrivit Centrului pentru Cercetare Economică şi Politici (CEPR), din 5,57 de milioane de angajaţi români, doar 1,5 milioane ar putea munci de acasă, dintre care 45% sunt femei şi 30% sunt bărbaţi.

După Eurostat, România este singurul stat membru al Uniunii Europene cu cea mai mică pondere de angajaţi care lucrează de acasă în timpul pandemiei (sub 20%). Pe de altă parte, studiul realizat de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound) spune că ţara noastră alături de Germania, Lituania, Malta şi Polonia nu iau în considerare consecinţele negative ale lucrului de acasă.

Un sondaj canadian, ce a avut 30.000 de respondenţi, a arătat că folosirea telefonului, a e-mail-urilor şi a mesajelor online a crescut cu 230%, respectiv 57% şi 9%. Un alt experiment ce a durat nouă luni, de data aceasta publicat de chinezi, a raportat faptul că 1.000 de angajaţi au fost cu 13% mai productivi în lucrul de acasă. Surprinzător este faptul că, la cel de-al doilea sondaj, jumătate dintre aceştia au mărturisit că se simt singuri, iar restul angajaţilor – din contră –, că le-a crescut productivitatea cu până la 20%. Da, cam asta se întâmplă în lume.

Munca de acasă, provocatoare, dar nu imposibilă

Psihologii au observat un lucru important când vine vorba despre munca de acasă şi anume, puterea de autocontrol. Asta înseamnă că noi depunem efort pentru a ne inhiba gândurile intruzive sau negative, anumite emoţii pe care le resimţim şi anumite comportamente. Asta poate să însemne şi că depunem un efort consistent să nu fim distraţi din cauza animalului de companie, a partenerului de cuplu sau a altor membri ai familiei. Chiar şi abilitatea de a ne autocontrola ne mănâncă energie, mai mult sau mai puţin. Da, este o perioadă de criză şi poate tot ceea ce ne mai rămâne este să fim puternici – pentru noi înşine sau pentru cei dragi nouă.

Repausul pentru minte

O soluţie pentru a reduce efectele negative ale lucrului de acasă şi, implicit, ale autocontrolului este să ne detaşăm mental. De exemplu, odată ce ne-am terminat sarcinile profesionale, este important să fim prezenţi în timpul nostru liber. În timp ce ideea de a părăsi biroul după serviciu ne ajută imediat să ne detaşăm, acest lucru devine, în mod clar, mult mai dificil atunci când lucrăm de acasă. În acest caz, tot ce putem face este să ne gestionăm şi să tragem o linie între timpul de lucru şi cel al spaţiului personal.

Să păstrăm conexiunea socială

Lucrând de acasă, putem avea tendinţa de a ne izola profesional comparativ cu angajaţii care se află la biroul companiei. Distanţarea fizică nu presupune şi distanţarea socială cu persoanele apropiate sau cu colegii de lucru. Cu alte cuvinte, este important să rămânem conectaţi cu şefii, cu clienţii şi cu colegii noştri. Datorită tehnologiei, avem la îndemână diferite instrumente de comunicare, cum sunt apelurile video şi mesajele online.

De pus în practică

Să ne stabilim mici rutine simple, ce nu necesită autocontrol, cum ar fi o pauză de cafea.

Să evităm să lucrăm din dormitor şi să ne rezervăm un timp dedicat doar pentru a răspunde la e-mail.

Nu în ultimul rând, să punem limite, să stabilim obiective şi să le comunicăm celorlalţi propriile nevoi.   



Recente

SPAM jpg
intalnire romantica jpg
Emoticoane jpg
inselat jpg
nevoia de control   volan   shutterstock 2011393733 jpg
Frica jpg
angajare   interviu   hr process gb5e304e4d 1280 png
Excentric jpg
Narcisist jpg
Top 6 greseli de management care duc angajatii mai aproape de burnout jpg
femeie cu catel jpg
OK Manastirea Humor 523823332 jpg
lider familie shutterstock 1256373445 jpg
echilibru jpg
Longevitate jpg
Fericire jpg
multe obiecte   colectionare compulsiva   shutterstock 1742622026 jpg
Frica jpg
cuplu film shutterstock 695805913 jpg
Apel necunoscut jpg