Cum renunţi la mâncatul pe fond de stres. Există câţiva paşi simpli şi eficienţi

4 80015 original jpg jpeg

În perioadele grele, de criză şi de temeri, precum pandemia sau războiul, oamenii mănâncă pe fond de stres, îşi caută inconştient liniştea în farfuria de mâncare şi ajung, în scurt timp, să aibă probleme mari cu greutatea şi cu sănătatea. Iată cum putem renunţa la mâncatul pe fond de stres!

Nutriţionistul Anca Alungulesei, creatoarea Psiho-Dietei, recomandă 10 paşi simpli prin care oamenii îşi pot pregăti mintea şi corpul pentru o perioadă în care ameninţările externe pot amplifica ameninţările interne:

„Un exemplu extrem de concludent este perioada pandemiei, în special lunile de inceput, cand 90% din populaţia globului s-a îngrăşat. Această informaţie face parte din memoria colectivă recentă, iar comportamentul uman a fost acelaşi la scară mondială: spraalimentare şi consum mare de alimente îngrăşătoare pentru liniştire şi siguranţă. Iar rezultatul rapid a fost: multe kilograme in plus. Acum însă, traversând deja o perioadă încărcată de temeri, după o perioadă de pandemie de 2 ani, spun ca este nevoie sa trecem efectiv la ACŢIUNE şi să nu mai picăm în aceeaşi capcană. Este nevoie să creăm contextul propice pentru ca salvarea să vină din interior şi nu doar din exterior. Iată ce avem de facut!

Cei 10 paşi eficienţi

stanga
dreapta
1 anca alungulesei jpg jpeg
2 anca alungulesei ok jpg jpeg
3 anca alungulesei 2 jpg jpeg

1. Mută-şi atenţia şi canalizează-şi energia! Ca să nu te supraalimentezi, canalizează-ţi atenţia şi energia pe ceva constructiv. Ajută pe cine poţi şi în felul acesta te ajuţi şi pe tine.

2. Ţine post intermitent: prin procesul de autofagie (auto-reciclare) în care intră celulele organismului, corpul primeşte mai multă energie şi, în acest fel, creierul nu te va bombarda mereu cu mesaje ‟mănâncă, pentru că ţi-e foame‟.

3. Hidratează-te şi odihneşte-te cât de mult poţi. Un corp şi un creier deshidratat şi obosit vor cere şi mai multă mâncare!

4. Cosumă cele mai puternice 5 alimente care au capacitatea naturală de a creşte producţia naturală de serotonină a organismului: avocado, oua, coriandru, curcan şi banană.

5. Alege alimente cât mai integrale şi cât mai puţin procesate. Aceste alimente sunt mari consumătoare de energie prin procesul de digestie, amplifică senzaţia de foame, dar şi poftele alimentare.

6. Alegerile alimentare să fie îndreptate către alimente care îţi aduc senzaţia de saţietate de durată: proteină şi grăsimi sănătoase.

7. Consumă cât mai multe fibre! Acestea menţin tranzitul intestinal optim.

8. Temperează poftele de dulce care vor fi mult mai amplificate în special în această perioadă cu o porţie de grăsime, cum ar fi: o lingură de unt de nuci, ulei de cocos sau câteva felii de avocado.

9. Consumă zilnic alimente fermentate: au rolul de a-ţi întreţine simbioza intestinală, lucru care ajută atât la gestionarea greutăţii, dar şi la gestionarea poftelor de dulce şi echilibrul emoţional prin secreţia serotoninei.

10. Pune-ţi atenţia, cât de mult poţi, pe PREZENT. Atunci când atenţia noastră este pe trecut, tendinţa este să regretăm şi când ne îndreptăm atenţia către viitor, tendinţa este să ne îngrijorăm.‟

„În perioadele care generează emoţii puternice, precum imprevizibilul, frica de suferinţă sau de schimbare, cele despre care vorbim atât de des în zilele acestea, creierul omului activează butonul de alarmă şi intră în ceea ce numim „modulul de supravieţuire‟. Astfel, el trimite persoana către cele mai la îndemână soluţii pentru a-l linişti şi a-i aduce confort, echilibru interior sau plăcere. Farfuria de mâncare, gustările dulci sau sărate, întâlnirile cu familia în jurul mesei sunt cele mai scurte si la îndemână căi de a aduce linişte unei persoane, astfel că ajungem ca inconştient să facem abuz de aceste momente ale zilei pentru a ne trăi liniştea şi pacea, indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Relaţia cu mâncarea este una distorsionată în perioade de genul acesta, ea devenind alimentatorul păcii interioare menită să stingă războiul interior declanşat de războiul exterior. Mâncarea, sursa noastră de energie de zi cu zi, se converteşte acum, în vremuri de temeri, în instrument de supravieţuire mentală şi emoţională, în generator şi propulsor de speranţă.‟ explică Anca Alungulesei.

Mâncarea nu este soluţia salvatoare în situaţii stresante! 

Şi alegerile alimentare pe care oamenii le fac inconştient în momentele în care emoţiile îi trimit către mâncare sunt altele decât cele care respectă regulile de zi cu zi:

„Pe lângă programul haotic de mese care ajunge să respecte doar orarul emoţiilor interioare, nu şi pe cel al raţiunii, perioadele provocatoare din punct de vedere emoţional, ne conduc in mod inconstient catre alegeri alimentare diferite, altele decat alegerile pe care le facem în perioadele în care suntem liniştiţi, fericiţi şi in siguranţă. Astfel, ajungem să alegem produse care nu încurajează silueta şi sănătatea, ci doar au rolul de a ne conduce către o zonă de auto-liniştire internă, dar care este de scurtă durată. Altfel spus, în perioadele în care oricum simţim că ne este greu şi suntem invadaţi de tot felul de sentimente de panică şi nelinişte, amplificate de lipsa plăcerilor zilnice şi a stării naturale de confort, primul lucru salvator care ne vine în minte este mâncarea. Iar comportamentele alimentare cele mai frecvente din această perioadă sunt cele în care persoanele simt nevoia de a creşte consumul de zahăr, de carbohidraţi rapizi, dar şi ronţăielile crocante (dulci ori sărate). Poftele amplificate de carbohidraţi au legatură directă cu nivelul scăzut de serotonină din organism (hormonul fericirii). Studiile arata faptul ca, carbohidraţii (de orice tip) sunt esenţiali în producţia şi reglarea nivelului de serotonină din organism, iar serotonina este esenţială în reglarea stării noastre de spirit.Iată cum mâncarea devine un mecanism natural de autoreglare la nivel biochimic in organism. Însă, efectul de siguranţă şi plăcere pe care îl oferă este unul foarte scurt. Şi apoi mecanismul de auto-liniştire se repetă.‟, expune Anca Alungulesei mecanismele interioare care generează mâncatul emoţional care, în scurt timp, poate genera probleme de sănătate şi multe kilograme depuse inconştient. 

Mai multe detalii despre terapeutul în nutriţie Anca Alungulesei şi despre programele şi cursurile propuse de ea se pot găsi pe www.psiho-dieta.com şi pe grupul privat „România arde grăsimea‟: https://www.facebook.com/groups/649392409801722.

Sursă foto: Arhivă