De ce ţi-e mereu foame şi mănânci mult mai mult decât ai nevoie? Dr. Lygia Alexandrescu răspunde
Când nivelul de energie al organismului scade, creierul te înştiinţează despre această situaţie prin intermediul hormonilor, care declanşează senzaţia de foame. Altfel spus, foamea reprezintă nevoia organismului de a consuma alimente, pentru a-şi satisface necesarul caloric. Ce faci când senzaţia de foame este constantă şi mănânci mult mai mult decât are nevoie organismul?
Cauzele care declanşează senzaţia intensă de foame sunt fie afecţiuni fizice, fie psihice. Boli precum diabetul zaharat, hipertiroidismul, hipoglicemia, obezitatea, depresia şi anxietatea sunt, adesea, motivele pentru care unii oameni simt tot timpul nevoia să mănânce. Alte cauze frecvente sunt stresul, deshidratarea, somnul insuficient, hrana lipsită de substanţe nutritive şi mâncatul emoţional.
Alimente bogate în carbohidraţi răi
Mai multe cercetări au ajuns la concluzia că, dacă mănânci adesea alimente de tip fast-food, eşti predispusă să devii dependentă de ele, iar apetitul devine tot mai mare, pe măsură ce consumul acestora creşte. Alimentele procesate, băuturile cu mult zahăr, produsele de patiserie şi dulciurile sunt gustoase, însă nu oferă energia necesară organismului. Toate aceste alimente cresc rapid glicemia, scăzând-o la fel de brusc şi lăsându-te fără pic de energie. Aşa că, la scurt timp după consumul lor, senzaţia de foame îşi face din nou apariţia.
Pentru a scăpa de această senzaţie neplăcută de gol în stomac, trebuie să mizezi pe alimente bogate în fibre, pe fructe şi pe legume cât mai proaspete, cereale integrale, grăsimi sănătoase (ulei de măsline, somon, nuci, avocado) şi proteine slabe (ouă de ţară, fasole, hrişcă, pui la grătar).
Incluzi în meniu şi stresul
În lumea de azi, stresul a devenit cel mai mare pericol pentru sănătate. Scăpat de sub control, adică atunci când devine cronic, stresul cauzează maladii precum cancerul, depresia, obezitatea sau hipertensiunea. Unul dintre felurile în care acesta se manifestă este o senzaţie continuă de foame. Atunci când eşti ntr-o stare agitată, stresantă, se declanşează mecanismul de auto-apărare al organismului. Cei doi hormoni ai stresului, adrenalina şi cortizolul, informează creierul că organismul este „atacat‟, iar creierul îţi solicită mai multă energie necesară pentru a face faţă „atacului‟, deci îţi stârneşte pofta de mâncare. În acelaşi timp, stresul reduce nivelul de serotonină şi te poate face să te simţi flămândă, chiar dacă tocmai ai mâncat.
Semnal de alarmă pentru diabet
O explicaţie a diabetului este că organismul are probleme cu energia. Senzaţia de foame constantă poate apărea deoarece corpul crede ca are nevoie de „combustibil‟ pentru a funcţiona normal. Însă, problema reală este că nu reuşeşti sa transformi mâncarea în energie. Altfel spus, suferi de polifagie, care poate indica un simptom al diabetului.
În plus, dacă mănânci prea mult dulce şi carbohidraţi, precum gogoşi, produse de patiserie şi cartofi prăjiţi, creşti nivelul zahărului din sânge. După ce mănânci, pancreasul eliberează un hormon, insulină, care are rolul de a transporta glucoza din sânge către celule, pentru a fi utilizată ca sursă de energie şi creştere, având ca efect scăderea glucozei în sânge. În caz de diabet, acest efect nu mai are loc, deoarece procesul fiziologic de transfer al glucozei către celule este alterat, fie pentru că pancreasul nu produce suficientă insulină, fie pentru că celulele nu răspund la insulina produsă. Consecinţele sunt privarea celulelor organismului de sursa lor de energie şi afectarea unor organe sau ţesuturi.
Suferi de hipertiroidism
Pofta continuă de mâncare poate indica unele probleme grave de sănătate, precum o glandă tiroidă hiperactivă, afecţiuni digestive şi probleme hepatice. În caz de hipertiroidism, pe lângă nevoia de a mânca excesiv, sunt şi alte simptome precum: tahicardie, palpitaţii, tremor, oboseală, nervozitate, transpiraţii excesive, intoleranţă la căldură, slăbiciune musculară, guşă difuză şi scaune frecvente.
Mănânci pe fond emoţional
Când eşti supărată, plictisită, tristă sau deprimată, apelezi la mâncare, în speranţa că te va face să te simţi mai bine. De obicei, alegi alimentele care îţi cresc secreţia de endorfină şi de serotonină, substanţe supranumite şi „hormonii fericirii‟, care îţi oferă acea stare de linişte şi de relaxare. Pentru a depăşi mâncatul emoţional, primul pas este să reînveţi să îţi asculţi organismul şi să distingi între foamea fizică şi foamea emoţională.
Dr. Lygia Alexandrescu, nutriţionist acreditat CIO, Preşedinte al Societăţii Române de Educaţie Nutriţională
Foamea este o nevoie organică, o senzaţie negativă, chiar dureroasă, de insatisfacţie, e o necesitate acută de a ne alimenta. Foamea este o nevoie naturală, însă apetitul este o poftă, nu o necesitate. De aceea, tendinţele actuale promovează alimentele care au abilitatea de a produce senzaţia de saţietate şi de a întârzia senzaţia de foame.
De exemplu, ovăzul, fie sub formă de germeni deshidrataţi, fie fiert, este un aliment cu indice glicemic scăzut, ce are calitatea de a creea senzaţie de săţietate pe o perioada îndelungată. Nucile sunt sursă de proteine, grăsimi nesaturate, acizi graşi Omega-3 şi micronutrienţi, care stimulează formarea celor doi hormoni inhibitori de apetit: grelina şi peptida. Aceşti hormoni joacă un rol major în transmiterea către creier a mesajului de saţietate. De asemenea, apa este esenţială în ecuaţia saţietăţii. În momentul în care organismul este deshidratat, creierul îi transmite adeseori mesajul senzaţiei de foame şi nu de sete.
@shutterstock, arhiva
