Psihopaţii au o parte din creier mai mare cu 10%. Ce spune ştiinţa despre lipsa de empatie
Un studiu internaţional realizat de cercetători din Singapore, Statele Unite şi California, notează scitechdaily.com, a scos la iveală o diferenţă notabilă între creierul psihopaţilor şi al persoanelor obişnuite. Folosind imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM), specialiştii au observat că striatumul, o regiune a creierului implicată în decizii, motivaţie şi recompense, este cu aproximativ 10% mai mare la persoanele cu trăsături psihopatice.
Această descoperire oferă dovezi că psihopatia nu ţine doar de personalitate sau educaţie, ci şi de structura biologică a creierului.
Ce să știi despre striatum
Striatumul este parte a unei zone mai mari din creier – ganglionii bazali – care gestionează motivaţia, impulsul, recompensa şi reacţia la stimuli. Pe scurt, este „centrul” care decide ce ne motivează, ce ne atrage şi cât risc suntem dispuşi să ne asumăm.
La persoanele cu trăsături psihopatice, această zonă pare „turată” mai tare: nevoia de stimulare este mai mare, impulsivitatea creşte, iar autocontrolul scade. Cu alte cuvinte, dorinţa de adrenalină poate depăşi raţiunea.
Studiul care a confirmat legătura
Cercetătorii au analizat creierele a 120 de adulţi din SUA, evaluând în paralel şi trăsăturile de personalitate cu un instrument psihologic recunoscut: Psychopathy Checklist-Revised. Rezultatul a fost evident: cei cu scoruri mari la psihopatie aveau şi striatum mai voluminos.
Interesant este că fenomenul s-a observat atât la bărbaţi, cât şi la femei, lucru rar întâlnit în studiile anterioare. În mod normal, această regiune a creierului se micşorează odată cu vârsta, ceea ce sugerează că la psihopaţi dezvoltarea ei urmează un alt curs.
De la biologie la comportament
Profesorul Adrian Raine, unul dintre autorii studiului, explică faptul că mărimea striatumului poate fi moştenită genetic, ceea ce întăreşte ideea că psihopatia are o componentă neurodezvoltativă. Altfel spus, creierul unor persoane ar putea fi „programat” să reacţioneze diferit încă din copilărie.
Totuşi, specialiştii atrag atenţia că mediul şi educaţia rămân la fel de importante. „Structura creierului poate fi influenţată şi de experienţele de viaţă”, afirmă cercetătoarea Olivia Choy de la NTU Singapore.
Descoperirea aceasta nu înseamnă că o persoană cu trăsături psihopatice este „sortită” să devină una certată cu legea, însă ne ajută să înţelegem mai bine de ce unii oameni par să nu simtă vinovăţie, de ce caută mereu senzaţii extreme sau de ce pot manipula fără remuşcări. Cunoaşterea acestor mecanisme ar putea contribui la dezvoltarea unor metode mai eficiente de intervenţie psihologică sau socială.
@Freepik
Editor: Raluca Toma
