Dieta alcalină, cu bune şi cu rele
Dieta alcalină este favorita starurilor de la Hollywood şi e urmată de mii de persoane din toată lumea. Promite rezultate spectaculoase - dar ce se ascunde în spatele făgăduielilor? Este ea cu adevărat eficientă?
Dieta alcaină înseamnă mai mult decât dobândirea greutăţii ideale. Cei care o adoptă sunt convinşi că, în felula acesta, previn apariţia unui şir lung de maladii – de la diabet, la artrită sau cancer. Staruri precum Victoria Beckham, Jennifer Aniston, Gwyneth Paltrow, Kirsten Dunst s-au lăsat seduse de acest tip de regim de slăbire, care mai are avantajul, se spune, şi de a încetini procesul de îmbătrânire.
Fluidele din organism, acide sau bazice?
În caz că nu ştiai, pH-ul - prescurtarea de la „potenţialul de hidrogen“ – arată dacă o soluţie este acidă sau bazică (alcalină). Un pH egal cu 0 arată un mediu lichid complet acid, iar unul egal cu 14, o soluţie total alcalină. Mediul neutru este indicat de pH-ul 7. În organism nu există o singură valoarea a pH-ului. Fluidele din stomac, spre exemplu, au un pH care variază între 1,5 şi 3,5 – adică, sunt suficient de acide ca să asigure digestia. În schimb, sângele este întotdeauna uşor alcalin, cu un pH-ul variind între 7,35 şi 7,45.
De la teorie, la practică
Regimul alcalin pleacă de la premiza că, dând prioritate anumitor alimente, se menţine în organism un nivel ideal al pH-ului, ceea ce ameliorează starea generală de sănătate. Cei care ţin regimul sunt încurajaţi să mănânce alimente cu potenţial alcalin şi să le evite pe cele care cresc aciditatea sangvină. Cercetările arată însă că organismul are propriile lui mecanisme de a-şi regla echilibrul acido-bazic, indiferent de ceea ce consumăm. Spre exemplu, dacă bei multe băuturi carbogazoase, asta ar putea modifica pH-ul urinei, dar nu şi pe cel al sângelui care îţi circulă prin corp.
Ce introduci în meniu
Baza dietei alcaline o reprezintă fructele şi legumele proaspete care, se crede, influenţează echilibrul acido-bazic al organismului. Acestora li se adaugă fructele oleagnioase, produsele pe bază de soia, cerealele integrale şi leguminoasele. Carnea este, de cele mai multe ori, exclusă din meniul zilnic, fiindcă se crede că creşte aciditatea sângelui. Mai este descurajat şi consumul de peşte, de produse lactate, de alimente procesate, de zahăr rafinat, de cafea, de alcool
Proteine vegetale versus proteine animale
Este un astfel de regim sănătos? S-a dovedit ştiinţific că dietele care propun meniuri bogate în proteine animale scad pH-ul urinei şi cresc riscul formării calculilor renali. Prin urmare, alimentaţia bogată în fructe, legume şi cereale integrale, precum cea propusă de dieta alcalină, scade riscul pietrelor la rinichi. Totodată, permite o hidratare corespunzătoare, încetineşte pierderea de masă osoasă, previne atrofia musculară şi apariţia anumitor boli – în special a celor gastrointestinale –, întârzie îmbătrânirea. Toate acestea nu au însă nicio legătură cu modificarea pH-ului sangvin.
Slăbeşti – sau nu?
Fructele şi legumele, care stau la baza dietei alcaline, permit conservarea masei musculare. Un studiu recent arată că seniorii care au în meniu mai multe fructe şi legume şi mai puţine proteine animale şi cereale rafinate suferă mai rar de atrofie musculară. Asta are un efect pozitiv asupra metabolismului şi asupra menţinerii greutăţii ideale. Un alt principiu al dietei alcaline, evitarea zahărului rafinat, este iarăşi benefic pentru sănătate. Însă, spun nutriţioniştii, nu e suficient să adopţi dieta alcalină ca să slăbeşti. Importantă nu e doar compoziţia meniului, ci şi mărimea porţiilor, care trebuie să fie adaptate nevoilor fiecăruia.
Bine de ştiut!
Cei care privesc cu scepticism acest tip de dietă spun că, până în prezent, nu s-a realizat niciun studiu relevant despre influenţa echilibrului acido-bazic asupra stării generale de sănătate, şi că nu există nicio probă că alimentaţia ar putea modifica în mod semnificativ pH-ul sangvin.
5 reguli pentru a mânca alcalin
1. Hrăneşte-te, pe cât posibil, doar cu alimente naturale, sănătoase, neprocesate.
2. Două treimi din meniul zilnic trebuie să fie de origine vegetală şi doar o treime de origine animală. Dă prioritate cărnii de calitate, provenite de la animale crescute la curte, iaurturilor şi brânzeturilor obţinute din lapte nepasteurizat.
3. Pe cât posibil, înlocuieşte produsele lactate cotidiene cu laptele vegetal din soia.
4. Introdu în meniu quinoa şi hrişcă.
5. Bea zilnic 2 litri de apă sau de ceaiuri din plante – mentă, ghimbir, fenicul.
Sursa foto: healthista.com