Ce se întâmplă în organismul nostru dacă sărim zilnic peste micul dejun
Ani la rând am auzit fraza: „Micul dejun este cea mai importantă masă a zilei”. Se pare că autorul ei este medicul John Harvey Kellogg, inventatorul fulgilor de porumb, care folosea acest slogan pentru a-şi vinde cerealele pentru micul dejun. Este, însă, cu-adevărat, micul dejun cea mai importantă masă a zilei?
Istoricul Ian Mortimer crede că micul dejun modern a fost inventat în timpul Dinastiei Tudorilor, în secolul al XVI-lea, ca efect secundar al conceptului de angajare. Pe măsură ce oamenii au început să lucreze pentru un angajator, aveau nevoie de energie pentru a rezista într-o zi istovitoare de muncă, până la întoarcerea acasă. Iar o masă bogată dimineaţa le oferea această energie. Poate de aceea şi în ziua de azi micul dejun tradiţional în Marea Britanie constă în fasole cu cârnaţi şi ouă ochiuri.
Fie că preferi pancakes, avocado cu pâine prăjită, iaurt cu musli sau omletă, beneficiile micului dejun au fost îndelung dezbătute. Unii experţi în sănătate susţin că această masă este incredibil de bună pentru organism, alţii cred că e bine să renunţăm complet la ea.
Această ultimă teorie este suţinută în special de adepţii postului intermitent, care îşi rezervă un interval zilnic de doar câteva ore în care pot consuma alimente.
Ce probleme pot apărea dacă sari zilnic peste micul dejun?
În afară de o o foame de lup – ceea ce ar conduce peste doar câteva ore la o cantitate mult mai mare de mâncare consumată - pot apărea, de asemenea, unele dezavantaje metabolice. Potrivit unui studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition, lipsa acestei mese poate declanşa „descompunerea rezervelor de grăsime din organism”, ceea ce poate să pară grozav, în primă fază. De fapt, acest lucru sugerează „că metabolismul e dat peste cap, iar organismul nu mai ştie dacă să ardă grăsimi sau carbohidraţi". Astfel, acest obicei repetat poate poate provoca legate de glicemie.
Există şi alte efecte secundare frecvente ale lipsei mesei de dimineaţă: scăderea zahărului din sânge, creşterea nivelului de hormoni ai stresului şi „un risc crescut de ateroscleroză, boli de inimă, hipertensiune arterială, diabet, obezitate şi colesterol“. Când problema se pune aşa, rămâne întrebarea: de ce să ne asumăm riscul?Mai bine ne bucurăm de omletă.
FOTO Shutterstock