„Părinții-elicopter”, un adevărat pericol pentru copiii lor
Relația părinte-copil nu e tot timpul simplă, însă cine s-ar fi gândit că, cu cât te implici mai mult în viața celui mic, cu atât crește riscul de-a o... strica?!
Ce sunt acești „părinți-elicopter”? Cei care se implică în fiecare aspect al vieții copilului în sensul că vor să controleze tot. Și tocmai din această dorință de-a controla tot, nu-i lasă pe cei mici să învețe pe propria piele ce au de făcut și cum să procedeze în diverse situații. Iar acest comportament, de „dictatori”, are urmări negative asupra vieții mature a copiilor.
Un nou studiu ne informează că părinții ahtiați după control au un impact major asupra vieții copiilor lor, când aceștia devin adulți. Copiii crescuți de mămici și tătici sufocanți prezintă un risc crescut de a dezvolta tulburare dismorfică corporală la maturitate. Un sondaj online a fost efectuat pe mai bine de 700 de bărbați și femei din Italia, cu vârste cuprinse între 18 și 77.
Tulburarea mentală presupune ca persoana în cauză să aibă o adevărată obsesie în privința defectelor fizice, iar acest lucru facilitează, în mod obișnuit, apariția tulburărilor alimentare de tot felul.
Rezultatul studiului a fost publicat în Jurnalul Tulburărilor Afective și denotă că părinții-elicopter, adică cei obsedați de control și sufocanți, gata oricând să sară și să se implice în viața copiilor, au o strânsă legătură cu comportamentul nesănătos al copiilor, cum ar fi obiceiul compulsiv de a se ciupi de piele în mod repetat sau atenția exagerată pentru felul în care arată.
Tulburarea dismorfică corporală este o boală mentală care se caracterizează prin obsesia de-a găsi un defect în înfățișare. Numai în Statele Unite, sunt diagnosticate câte 200.000 de noi cazuri în fiecare an. Vă dați seama câte cazuri rămân diagnosticate și câți oameni există în întreaga lume, care se critică zi de zi în privința felului în care arată?!
Studiile arată că 38% dintre cei care suferă de o astfel de boală mentală au și o tulburare alimentară sau sunt pe punctul de-a dezvolta așa ceva.
„Comportamentul părinților de a nu-l lăsa pe copil să-și gestioneze propria viață poate da naștere la o atitudine defensivă, la o sensibilitate accenturată și o senzație că nu este ceea ce ar trebui să fie. Asemenea atitudine din partea părinților îl pot determina pe cel mic să perceapă lumea ca pe ceva amenințător, extrem de pretențios și de critic”, susține autorul studiului italian, prefesor la Universitatea Europeană din Roma.
„Asemenea percepție de sine alterată poate declanșa apariția rușinii, a anxietății și a temerii că persoana în discuție poate fi respinsă pe plan social”, a ținut să adauge acesta. În concluzie, părinții care nu-i permit copilului să experiemnteze singur viața, ci îi sar în „ajutor” tot timpul, sunt capabili să declanșeze sentimente de slăbiciune, sentibilitate extremă și senzația că cel mic nu e suficient de bun, lucruri care afectează în mod negativ felul în care aceștia își percep înfățișarea.
foto - Shutterstock
