Aceste investigaţii îţi salvează viaţa

De multe ori, când ai de făcut anumite investigaţii, ţi-e teamă de procedurile complicate şi dureroase. Ca să te linişteşti, am aflat ce se întâmplă în timpul acestor examene medicale şi cum te afectează ele.

Endoscopie,RMN,colonoscopie,ecografie transvaginală... Iată câteva investigaţii care-ţi trezesc tot felul de temeri atunci când ţi le recomandă medicul,mai ales dacă prietenele ţi-au povestit cât de dificile şi de dureroase pot fi.

Nu-i aşa că te-ai linişti dacă ai şti că la orice investigaţie de acest gen riscurile şi durerile sunt minime?

Află din acest articol care sunt cele mai importante examene medicale pe care trebuie să le faci.

Endoscopia,«oglinda» stomacului

Medicul îţi recomandă acest tip de investigaţie atunci când ai dureri abdominalefrecvente şi acute,stări de greaţă şi de vomă şi niciunul dintre tratamentele medicale luate nu a dat rezultate.Scopul ei:Vizualizarea ulceraţiilor,inflamaţiilor,tumorilor,infecţiilor sau sângerărilor de la nivelul esofagului,stomacului sau al duodenului.

Ca să poţi face endoscopie,nu trebuie să mănânci cu 6 ore înainte.

După ce-ţi face o anestezie locală,medicul îţi introduce un tub optic foarte fin prin cavitatea bucală sau prin nas,tub care coboară până în stomac.

Chiar dacă ai făcut anestezie,tubul optic îţi provoacă senzaţia de vomă şi de sufocare.

Încearcă să respiri regulat şi să nu te încordezi. Acest examen nu durează mai mult de 10-15 minute. După endoscopie,este posibil să te simţi balonată.

  Există şi  Capsula Endoscopică,care este ca o pastilă pe care o înghiţi şi care are o minicameră video prin care medicul poate vedea stomacul şi intestinul subţire. Este eliminată după 24 de ore prin scaun.

RMN-ul,o imagine a întregului organism

Acesta este un examen cu rezonanţă magnetică pe care medicul ţi-l recomandă atunci când ai suferit leziuni ale coloanei vertebrale,ale creierului sau ale organelor interne sau există vreo tumoră pe acestea.

Permite examinarea cu mare precizie a creierului,a coloanei vertebrale şi a tuturor celorlalte organe. Aparatul utilizează undele magnetice şi un sistem informatizat care reconstituie toate ţesuturile din organism.

Dacă ai instalat un peacemaker,o valvă metalică,o tijă,un sterilet sau orice tip de proteză metalică,comunică-i asta medicului care te examinează. Spune-i de asemenea dacă eşti însărcinată. În toate aceste cazuri,nu ai voie să faci o astfel de investigaţie.

Ţi se face o injecţie cu substanţă de contrast,apoi te aşezi pe masă,care alunecă într-un tunel destul de strâmt.

La scurt timp,apare senzaţia de claustrofobie,cauzată de spaţiul foarte stâmt,precum şi un zgomot sacadat destul de puternic. Dacă te simţi mult prea rău,nu ezita să-i spui medicului cu care comunici printr-un microfon.

Îi poţi cere medicului nişte căşti care te vor împiedica să auzi acel zgomot iritant din aparat.

Testul Papanicolau analizează colul uterin

Aceasta este o investigaţie de rutină pe care medicul ţi-o recomandă să o faci dacă ai o infecţie cu Papiloma Virus sau dacă ai suferit o boală cu transmitere sexuală. Chiar dacă nu ai contractat astfel de infecţii,e bine să îl faci anual după vârsta de 30 de ani.

De a detecta din timp orice tip de infecţie cu transmitere sexuală sau existenţa unor celule canceroase sau a unor polipi cervicali.

Important:Cu două zile înainte de a face testul,trebuie să eviţi contactul sexual,irigaţiile vaginale,spermicidele,ovulele,altfel testul nu va fi concludent.

Medicul ginecolog îţi recoltează câteva celule din mucoasa colul uterin cu ajutorul unei spatule sau al unei periuţe,apoi celulele sunt depuse pe o lamă de sticlă şi sunt examinate la microscop.

În momentul în care medicul va introduce spatula în colul uterin,vei simţi o durere surdă (dacă colul este inflamat) sau un simplu disconfort local.

   Respiră adânc de câteva ori şi nu-ţi încorda abdomenul. În câteva secunde,testul e gata.

Info:Din 2009,testul Papanicolau se poate face gratuit în toate clinicile medicale de stat.

Colonoscopia spune totul despre colon

Dacă suferi de tulburări grave ale tranzitului intestinal,  de dureri abdominale inexplicabile sau în familia ta există persoane care au avut cancer colo-rectal,atunci medicul îţi va recomanda o colonoscopie.

Permite medicului să observe interiorul intestinului gros (rectul şi colonul) pentru a descoperi polipii,zonele ulcerate,tumorile,zonele inflamate sau hemoragice.

Cu două zile,vei ţine un regim special şi vei lua nişte laxative care curăţă colonul.

Mai întâi,ţi se va face o anestezie locală sau generală,după care te vei aşeza în poziţie fetală. Medicul îţi va introduce un tub optic prin anus,tub care urcă până în intestinul gros (colonul).

Investigaţia va dura între 30 de minute  şi o oră,dacă medicul trebuie să preleveze probe din intestin. În acest timp,ai putea simţi dureri abdominale,de corp străin şi de balonare.

Pentru a nu avea nicio senzaţie de disconfort,respiră adânc şi regulat. Respiraţie profundă reduce durerea abdominală.

Mamografia «fotografiază» sânii

Ţi-ai palpat sânii şi ai simţit un nodul dureros? Este cazul să faci o mamografie,un tip de examinare asemănătoare cu ecografia,obligatorie pentru orice femeie după vârsta de 40 de ani.

Permite medicului să observe toate modificările sau anomaliile de structură ale sânilor.

Spune-i medicului dacă ai un implant mamar sau eşti în perioada menstruaţiei,deoarece aceste probleme afectează calitatea mamografiei. De asemenea,nu e bine să bei foarte multă cafea înainte,deoarece cofeina face ca sânii să fie mai sensibili.

Te vei aşeza în faţa unui aparat radiologic şi ţi se va face o scanare a fiecărui sân. Medicul va face două expuneri cu raze X pentru fiecare sân,pentru a avea o vedere completă a lor.

În afară de senzaţia de rece şi uşor dureroasă pe care o poţi avea atunci când  plăcile de plastic radiologice îţi ating sânii,nu vei suferi de niciun alt disconfort.

Ecografia transvaginală «vede» zona uterină

Medicul îţi recomandă acest tip de ecografie atunci când suspectează existenţa unor tumori pe uter sau pe ovare sau când eşti în primele două luni de sarcină.

Acest gen de investigaţie permite medicului să vadă mai bine toate organele din zona pelviană,în special rănile de pe colul uterin sau din uter,mărimea chisturile de pe ovare sau evoluţia sarcinii.

Înainte de a face ecografia,trebuie neapărat să-ţi goleşti vezica urinară.

Ecografia transvaginală constă în introducerea unei sonde în vagin,prin intermediul căreia medicul va putea vizualiza,pe un ecran,organele interne sau evoluţia sarcinii. Înainte de a introduce sonda,medicul ginecolog trebuie să aplice pe ea un prezervativ sau o folie sterilă.

În afară de senzaţia de rece şi de corp străin,nu ai de ce să te temi.