Alimente contaminate: poţi să le depistezi?
„Alimentele voastre să fie leacurile voastre”, spunea anticul Hipocrat. După scandalurile cu laptele contaminat, carnea de cal pe post de vită, puiul cu Salmonella, virtuţile alimentelor din coşul zilnic de cumpărături sunt puse sub semnul îndoielii. Cum poţi să-ţi dai seama când ceva nu e în regulă?
Carnea de cal vândută pe post de carne de vită a ţinut prima pagină a presei inernaţionale. Şi,când se mai liniştiseră apele,a izbucnit scandalul – de data asta,oarecum restrâns la graniţele naţionale –cu laptele contaminat şi puiul „salmonelizat”. Am primit cu toţii asigurări,de la factorii de decizie,cum că toate acestea sunt accidente,excepţii de la regulă,şi că şansele de îmbolnăvire ale populaţiei sunt minime. Dincolo de frazele de liniştire oficiale,neîncrederea persistă. Poate că şi ţie,ca şi altor gospodine,îţi tremură mâna atunci când iei de pe raftul magazinului sticla cu lapte sau puiul frumos ambalat. Vrei să-ţi hrăneşti membrii familiei şi poate le faci,fără să ştii,rău... Şi te întrebi ce şanse sunt să poţi depista,prin mijloace proprii,semnele că ceva e putred,înainte ca răul să se întâmple. În încercarea de a-ţi da un răspuns,vom analiza,pe rând,alimentele incriminate.
Carnea de cal – în orice rău e un bine
Hai să facem un mic exerciţiu de imaginaţie. Ai bănuiala că bucata de carne de vită târguită ar putea fi carne de cal:cum îţi poţi da seama dacă ai fost sau nu trasă pe sfoară?
Ei bine,e foarte greu să-ţi dai seama. O spun specialiştii în carmangerie din toată lumea. E adevărat,carnea de cal e mai roşie ca cea de vită,nu însă şi carnea de mânz. Carnea de cal proaspătă are un miros specific şi un gust dulceag,însă le pot recunoaşte numai consumatorii avizaţi. Diferenţa e şi mai greu de făcut atunci când carnea e congelată sau procesată.Asta e vestea rea.
Vestea bună e că,în multe ţări europene,carnea de cal e considerată nu numai o delicatesă,ci şi un aliment extrem de nutritiv:e bogată în proteine de înaltă calitate,are conţinut foarte mic de grăsimi – 2-4%,mai scăzut ca în cazul cărnii de vită-,procent mare de acizi graşi nesaturaţi,concentraţie mare de vitamine din grupul B,şi mai ales conţinut serios de fier – 4-5 mg/100g. De aceea,în secolul trecut,era recomandată anemicilor! În plus,carnea de cal e mai fragedă,mai dulce şi lipsită de toxinele din carnea de vită,caii nefiind hrăniţi cu hormoni. Prin urmare,dacă poţi trece peste pragul psihologic că provine de la un animal atât de nobil şi de frumos,carnea de cal nu-i chiar de aruncat...
Salamul de Sibiu şi carnea de cal
Legenda spune că salamul de Sibiu,atât de apreciat de mamele şi bunicile noastre,avea în compoziţie carnea de cal. Actualii producători susţin că există un sâmbure de adevăr:la începuturi se foloseau într-adevăr intestine de cal,pentru umplerea „rudelor” de salam de calibru mare.
Laptele cu aflatoxină – surprizele continuă
Informaţiile cum că o parte din laptele crud şi pasteurizat din comerţ este contaminat cu aflatoxină au făcut ca povestea cu carnea de cal să pară un basm frumos. Pentru că aflatoxina este o toxină cancerigenă,produsă de sporii unor ciuperci specifice,care,conform ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor), „ se dezvoltă în seminţe de oleoginoase,produse secundare de la fabricarea uleiului,arahide,cereale şi produse de origine animală (brânzeturi fermentate,preparate de carne)”. Laptele contaminat poate deveni periculos pentru sănătate dacă este consumat în cantităţi mari,un timp îndelungat.
Parte din produsele incriminate au fost retrase de pe piaţă,însă temerea persistă:dacă mai sunt şi alte loturi-problemă,care sunt şansele ca laptele toxic să ajungă pe masa ta? Şi ce poţi face în acest caz?
Răspuns:nu poţi face nimic! Pentru că aflatoxina nu poate fi depistată la nivel gustativ,ci numai prin analize de laborator. Prin urmare,siguranţa alimentară a familiei tale depinde de profesionalismul autorităţilor de resort.
Prevenţia e mama sănătăţii
Ceea ce poţi face tu e să previi. ANSVSA oferă recomandări în acest sens. În primul rând,e bine să cumperi produsele de origine animală numai din spaţii sau unităţi înregistrate sau autorizate din punct de vedere sanitar veterinar. Asta îţi garantează faptul că produsele respective au fost supuse controalelor specifice.
Mai trebuie să ştii că:
· Producătorii care vând în pieţe lapte crud,direct la consumator, trebuie să aibă fişe care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obţinut laptele,completate de către medicii veterinari din localităţile de origine.
· Pentru asigurarea trasabilităţii brânzeturilor puse în vânzare,acestea trebuie să fie însoţite de informaţii scrise din partea producătorului,care să conţină menţiuni referitoare la denumirea produsului,numele producătorului,locul producerii,data obţinerii,lotul etc.
Citeşte etichetele!
În cazul produselor alimentare preambalate,conform legislaţiei în vigoare (HG 106/2002),informaţiile de pe etichetă „nu trebuie să inducă în eroare consumatorii [...] în privinţa caracteristicilor alimentului şi în special a naturii,identităţii,proprietăţilor,compoziţiei,cantităţii,durabilităţii,originii sau provenienţei sale,precum şi a metodelor de fabricaţie sau de producţie.“ Prin urmare,urmăreşte ca pe etichetă să figureze următoarele informaţii:
· Denumirea produsului
· Numele şi adresa producătorului,a importatorului sau a distribuitorului înregistrat în România
· Data de expirare (+condiţii de păstrare şi conservare)
· Lista ingredientelor folosite
· Menţiunile suplimentare pe grupe de produse (de exemplu,laptele trebuie să includă procentul de grăsime şi procedeul de tratament termic).
Pentru produsele din carnetrebuie menţionate,printre altele,special de animal. Există însă şi excepţii,în cazul produselor pe bază de carne alcătuite numai din carne de bovină sau porcină. Dacă una dintre cele două specii este menţionată în denumirea sub care este vândut alimentul,proporţia de carne trebuie să fie mai mare de 50% din compoziţie. Nu este necesară menţionarea speciei de animale pentru slănină,şorici,sânge,plasmă.
Pentru orice nereguli observate,poţi trimite sesizări la sediile Comisariatelor Regionale/Judeţene pentru Protecţia Consumatorilorsau la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor Bucureşti(www.anpc.gov.ro). Trebuie să ştii că există o diferenţă între „Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor”,instituţie din subordinea Guvernului,şi „Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România”,organizaţie neguvernamentală ce oferă informare şi consultanţă,dar care nu poate aplica sancţiuni.
Puiul cu Salmonella – picătura care a umplut paharul
Imediat după laptele toxic,anunţul cu loturile de pui contaminate cu Salmonella (agent patogen dăunător pentru om) a turnat gaz peste foc. Din fericire,şansele ca puii astfel contaminaţi să ajungă pe galantare sunt minime,pentru că,dacă e să consultăm comunicatele ANSVSA,„înainte de a fi abatorizate,toate efectivele de pui de carne sunt verificate pentru a preîntâmpina o eventuală infecţie cu Salmonella.” Cu alte cuvinte, sacrificarea păsărilor este permisă numai după ce buletinele de analiză dovedesc lipsa oricărui pericol pentru sănătatea publică.
Chiar şi aşa,îţi pui întrebarea:ce mai urmează,Doamne fereşte??
Simptomele infecţiei cu Salmonella
Conform precizărilor oficiale,infecţiile cu Salmonella sunt printre cele mai răspândite boli de tip alimentar. Simptomele- greaţa,durerile abdominale,diareea,voma – se manifestă la 12-72 de ore după ingerarea alimentului contaminat. Mai rar,se poate manifesta un tip de Salmonella care dă simptome mai grave,printre care şi febra enterică.
