Ce faci dacă eşti hipotensivă

Hipotensiunea arterială apare când presiunea sângelui scade anormal. Este procesul invers al hepertensiunii, care face să crească presiunea sângelui, peste valorile normale.

De ce apare

Hipotensiunea poate fi permanentă sau tranzitorie,ocazională sau frecventă. Ea nu este o boală propriuzisă,ci mai degrabă un simptom cu numeroase cauze.

Printre cele mai frecvente sunt problemele neurologice,efectele secundare ale unor medicamente,deshidratarea. Scăderea bruscă a presiunii arteriale este însoţită,de obicei,de ameţeli,slăbiciune generală şi chiar leşinuri. Aceste neplăceri apar mai ales când persoana afectată se ridică rapid de pe scaun sau din pat. Valoarea sub care se consideră că ai hipotensiune este mai mică de 12/7.

Ce se întâmplă în corp

Hipotensiunea apare când presiunea este prea mică pentru a propulsa corect sângele în toate vasele sangvine din corp. Aceasta duce la oxigenarea insuficientă a unor organe sau zone ale corpului,în particular a creierului.  De aici vin ameţelile şi leşinurile.

Normal,căderile de tensiune care apar,de exemplu,când te ridici de pe scaun sunt corectate rapid,prin reacţii reflexe (creşterea ritmului cardiac,îngustarea vaselor sangvine). Pentru ca acestea să aibă loc,scăderea presiunii trebuie să fie detectată de captatorii specializaţi,situaţi pe pereţii arterelor. 

Tipuri de  hipotensiune

Medicii au identificat două tipuri de hipotensiune:cea ortosatică (decalnşată când te ridici brusc de pe scaun,din poziţia aplecată. Sub efectul gravitaţiei,la creier ajunge o cantitate mică de sânge) şi cea postprandială (scăderea tensiunii arteriale după 2 ore de la masa principală. După masă,o cantitate sporită de sânge se duce câtre stomac şi intestine,producând o diminuare a presiunii sangvine).

Cine sunt cei afectaţi

Vârstinicii. Din cauza îmbătrânirii vaselor sangvine,pereţii lor pot fi dilataţi.

Femeile însărcinate.În timpul sarcinii,tensiunea arterială scade,chiar dacă volumul de sânge creşte. Anumiţi factori hormonali produc o relaxare a pereţilor arteriali şi venoşi,ceea ce produce o scădere hipotensiune pasageră.

Persoanele cu afecţiuni cardiace. Infarctul sau maladii ale muşchiului cardiac pot împiedica inima să pompeze sângele cu presiune normală.

Bolnavii cu afecţiuni ale sistemului nervos,ca maladia Parkinson,diabeticii,cei cu disfuncţii ale suprarenalei şi care au întrerupt brusc tratamentul cu cortizon.Cei cu varice. O mare cantitate de sânge poate stagna în venele şi arterele bolnave.

Măsuri practice care previn hipotensiunea

Evită consumul de alcool. El creşte riscul de hipotensiune,pentru că dilată vasele sangvine şi produce urinări frecvente.

Cere sfatul medicului. Unele medicamente au ca efect secundar scăderea tensiunii arteriale. Dintre acestea,ai grijă la hipotensoare,neuroleptice,antidepresive,hipnotice.

Ridică-te lent de pe scaun sau din pat.

 Bea apă suficientă sau apă minerală (conţine săruri care ridică tensiunea).

Mănâncă puţin mai sărat.

Nu sta picior peste picior. Aşa sângele poate stagna în membrele inferioare şi asta duce la hipotensiune.Dacă este necesar,poartă ciorapi medicinali.

 Evită mesele prea copioase.