Învaţă să gestionezi evenimentele stresante din viaţa ta !
Orice moment, fie bun sau rău, poate fi un factor de stres, prin urmare necesită o adaptare de ordin psihologic. Unele evenimente au un impact puternic, fiind urmate de probleme de sănătate, boli fizice sau depresie. De aceea, este important să înveţi cum să le gestionezi, fără să te supui consecinţelor.
De la pregătirile pentru vacanţă,la căsătorie şi până la problemele cu socrii sau pierderea unui partener–orice întâmplare care modifică modul în care trăiam până la momentul respectiv este un eveniment stresant. De cele mai multe ori,tindem să le luăm ca atare,să ignorăm stresul generat de fiecare eveniment în parte,spunându-ne că va trece. Nu trebuie însă să tratăm această problemă cu superficialitate,pentru că stresul generat de diferite evenimente se acumulează.
Psihiatrii Thomas Holmes şi Richard Rahe au realizat în anii 1960 un studiu pe 5000 de pacienţi şi au constatat o relaţie directă între evenimentele de viaţă şi problemele de sănătate ulterioare.
Astfel,au realizat o scală a intensităţii stresului determinat de evenimentele de viaţă. Cu 100 puncte,decesul partenerului este cel mai stresant eveniment din viaţa unei persoane,urmat îndeaproape de divorţ,care înglobează 73 puncte. Căsătoria măsoară 50 de puncte pe scara internaţională a stresului,problemele cu şeful,23 de puncte,iar apariţia unui nou membru în familie – 39 de puncte.
Orice schimbare petrecută în viaţa noastră este un factor de stres. Pentru a măsura nivelul de stres din viaţa unui om,se adună punctajul corespunzător fiecărei schimbari,iar scorul final reprezinta nivelul de stres.
Evenimentele stresante determină îmbolnăviri
Exista dovezi întemeiate pentru a corela evenimentele de viaţă stresante cu îmbolnăvirea fizică. Un exemplu ar fi prezentarea la medic cu dureri abdominale după un eveniment de viaţă stresant şi imediat este necesară o intervenţie pentru înlăturarea apendicelui.
Afecţiunea mintală care se asociază cel mai frecvent cu evenimentele de viaţă stresante este depresia (stările patologice de tristeţe,pesimism,autodevalorizare,dezinteres generalizat,anxietate,lipsa puterii şi a dorinţei de comunicare şi concentrare etc.).
Stresul prelungit provoaca depresie. DA sau NU ?
La 3 luni după un exces de evenimente stresante este foarte probabil să apară depresia. De asemenea,riscul de depresie este foarte ridicat la 6 luni după un eveniment ameninţător pentru viaţa noastră.
Se pare că există o relaţie complexă între situaţiile stresante,reacţia minţii şi a corpului la stres şi debutul unei depresii. Foarte mulţi oameni dezvoltă o depresie în urma unui eveniment care le traumatizează vieţile. Moartea cuiva drag,pierderea slujbei,sfârşitul unei relaţii se numără printre cele mai răspândite cauze ale stresului puternic.
Stresul poate să apară şi ca efect al unor evenimente pozitive cum ar fi căsătoria,mutarea în alt oraş sau obţinerea unui nou job. Oricare dintre aceste cauze,pozitive sau negative,pot fi legate indirect de declanşarea unei depresii. Multe persoane reuşesc să treacă peste întâmplările traumatizante,astfel încât e greu de spus dacă acestea în sine provoacă depresia. Astfel,acelaşi tip de eveniment stresant poate provoca depresie la o persoană,în timp ce la alta nu.
Depăşit de siuaţie ? Fă o vizită la medic !
De obicei,mai multe evenimente de viaţă se petrec simultan:spre exemplu,putem experimenta într-o perioadă scurtă de timp schimbări în condiţiile de locuit,schimbarea job-ului,probleme în relaţia cu şeful,modificări în modul de petrecere a timpului liber şi îmbolnăvirea unui părinte. Adunând punctajul aferent fiecăruia dintre aceste evenimente de viaţă,vom vedea că scorul final de stres este foarte ridicat.
Astfel,în momentul în care ajungem la sentimente de anxietate,insomnii sau depresie,avem nevoie de ajutor în gestionarea situaţiei,iar psihiatrul este singurul care ne poate da o mână de ajutor. Tratamentul şi terapia pentru pacienţii bolnavi de depresie sunt factori cheie în menţinerea sub control a stărilor de tristeţe sau a gândurilor suicidare.
