Produsele light: prietenoase sau nu cu silueta?

Rafturile supermarketurilor sunt pline de produse „light“, „zero zahăr“, „zero grăsimi“: de la biscuiţi, lactate sau sosuri, aproape totul poate fi inclus la categoria alimentelor „uşoare. Dar sunt ele cu adevărat eficente în lupta cu kilogramele?

Aproape un sfert dintre cumpărători caută la raft produse „uşoare“. Numărul unu la vânzări rămân produsele lactate degresate,urmate de băuturile carbogazoase „zero zahăr“. Dar ce înseamnă de fapt light? Un aliment are voie să aibă pe etichetă acest termen doar dacă concentraţia sa dintr-un anumit ingredient sau aportul caloric este mai scăzut cu 25 %,raportat la un produs de referinţă.

Light nu înseamnă,automat,fără calorii

Legislaţia nu impune însă ca toate ingredientele din compoziţia unui produs să fie mai „uşoare“. Prin urmare,fabricantul poate alege ce substanţe vor avea concentraţie mai mică:fie zahărul,sarea sau grăsimea. Apoi,poate compensa ingredientul lipsă,pentru ca alimentul rezultat să fie la fel de gustos ca cel original. Rezultatul final nu e întotdeauna dietetic. Avem,să zicem,un iaurt care suferă un proces tehnologic de degresare:ca să-şi păstreze savoarea,poate primi în compoziţie mai mulţi aditivi,amidon modificat sau chiar zahăr. Prin urmare,light nu înseamnă,obligatoriu,mai puţine calorii.

Legea compensării

Pentru ca un produs light să fie la fel de atractiv ca cel original,din punct de vedere gustativ,dar şi din punct de vedere al culorii,consistenţei,formei,şi ca să poată fi conservat la fel de bine ca produsul de referinţă,trebuie să i se adauge adesea ingrediente care,adesea,nu-s naturale şi nici foarte sănătoase. Chiar şi ketchup-ul care afişează pe etichetă „fără coloranţi,fără arome artificiale,fără conservanţi“ poate avea în compoziţie agenţi de îngroşare naturali,de tipul gumei de guar,celuloză,gumă de carob.

Produsele light trebuie să păstreze aceleaşi calităţi organoleptice ca cele ale produsului de referinţă,adică:

-          Să aibă,pe cât posibil,acelaşi gust

-          Să păstreze aceeaşi textură,în lipsa ingredientelor grăsimilor sau zahărului. Pentru a se atinge acest obiectiv,fabricaţii adaugă agenţi de îngroşare şi coloranţi.

-          Să poată fi conservate la fel ca alimentul original – pentru aceasta,se adaugă un conservant.

Cu ce sunt înlocuite grăsimile  

Materiile grase din produse gata preparate,brânzeturi,deserturi congelate,sosuri,maioneză,pudding,iaurturi,smântână,ciocolată şamd,sunt înlocuite cu:

-           agenţi de îngroşare naturali

-          glucide:amidon,fibre alimentare modificate.

-          proteine:albuş,proteine din lapte,proteine vegetale hidrolizate.

-          lipide:uleiuri vegetale parţial hidrogenate,lecitină,digliceride

Atenţie! Alimentele total degresate pierd vitaminele A,D,K,E,necesare bune funcţionări a organismului.

Cu ce e înlocuit zahărul

Pentru anumite produse,scăderea concentraţiei de zahăr sub un anumit nivel nu e întotdeauna posibilă,din motive tehnologice,dar şi de gust sau de marketing. În acest caz,se folosesc fie îndulcitori (fără aport caloric,dar cu efect controversat asupra sănătăţii), fie fructoză sau siropuri de glucoză,care aduc calorii. În anumite cazuri,se utilizează înlocuitori naturali ai zahărului,precum Stevia.

De nu sunt mereu eficiente

Dacă suferi de diabet sau ai anumite restricţii alimentare,produsele „light“ pot fi o soluţie. Dar,dacă le cumperi ca să slăbeşti,poţi fi tentată să le consumi în exces,iar caloriile,chiar dacă mai puţine,se însumează.  În plus,cercetări recente arată că folosirea îndelungată a  îndulcitorilor este asociată cu o creştere a concentraţiei de insulină în sânge,ceea ce favorizează depunerea grăsimilor.