Chiar poţi să ai tot ce-ţi doreşti!

1 66742 original jpg jpeg

Când eşti într-un restaurant, cum preferi să-ţi petreci timpul: mâncând sau citind în detaliu descrierile mâncărurilor din meniu? Acelaşi principiu ar trebui aplicat şi-n viaţă: vrei să trăieşti din plin sau doar să înveţi cum să-ţi traieşti viaţa?

Mulţi oameni sunt mereu prinşi în procesul de-a învăţa să fie destul de pregătiţi,destul de cunoscuţi,destul de acreditaţi,destul de bine plătiţi,destul de faimoşi,destul de bogaţi,etc.,pentru ca,în final,puţini dintre ei să fie... destul de fericiţi. Cum poţi să scapi din cursa aceasta pe rotiţa împlinirii şi mulţumirii de sine? Afli mai jos.

Fericirea,o chestiune de percepţie

În contextul acestei dorinţe arzătoare de-a fi fericiţi cândva,citim cărţi de dezvoltare personală,urmăm diferite reţete de succes,ascultăm discursuri motivaţionale,inspiraţionale… Şi toate sunt valoroase,doar că depinde cum le iei.

Pentru că aproape de fiecare dată rămâi cu două idei:„Încă nu sunt ca X,Y sau Z”,(oricare ar fi ei) şi „Dacă voi fi perseverent,dacă voi strânge din dinţi o perioadă,atunci voi fi…”.

Trăieşti în viitor sau în prezent?

Vestea proastă este că niciodată nu ajungem să fim precum X sau Y pe de-a întregul: ori suntem ori nu suntem. Ca o femeie gravidă:ori e ori nu e gravidă. Nu poţi fi „puţin gravidă”. Şi nu mă refer nici la alegerile care ţin de profesie,la dorinţele de genul „Vreau să fiu avocat”. E simplu:pentru asta urmezi Facultatea de Drept,îţi dai licenţa şi te angajezi la un alt avocat să faci practică,pentru ca,ulterior,să-ţi deschizi propriul cabinet.

Mă refer la dorinţele de genul „Vreau să fiu fericită şi voi fi fericită când…”. Fără să ne dăm seama,suntem într-un constant proces de aşteptare,de devenire,pentru a fi fericite. Nu mă crezi pe cuvânt? Ia-ţi o oră liberă,mergi într-un loc liniştit şi gândeşte-te la ce vrei să fii (şi,evident,nu eşti) şi ce crezi că trebuie să faci să fii aşa,dacă circumstanţele ar fi favorabile.

«Viaţa e ce ce se întâmplă când tu înveţi să trăieşti»

Vei vedea că eşti,cum îmi place mie să spun,„în devenire”,adică „mănânci” cartonul meniului. Însă oricât de frumos şi de colorat ar fi,tot carton rămâne. Viaţa este ce se întâmplă în timp ce tu „înveţi” să trăieşti. E timpul să faci diferenţa dintre o descriere şi un lucrul real:una este să mănânci friptura din farfurie şi alta este să citeşti despre ea. Una este să trăieşti şi alta să înveţi cum să trăieşti. Când eşti „în devenire”,nu faci decât să te joci cu meniul,cu cartonul pe care este scrisă o descriere a vieţii.

«Cum să trăiesc?»

Condiţia esenţială este să începi să gândeşti. Foarte puţini oameni o fac. Faptul că îţi trec prin cap gânduri cu nemiluita nu înseamnă neapărat că gândeşti;înseamnă adesea că nu ai niciun cuvânt de spus în acest proces.

Crezi că TU eşti cea care gândeşte? Încearcă să te opreşti din gândit pentru măcar câteva secunde... ai reuşit?Şi,ca să închei acest articol cu un model de „gândire” drept exemplu,răspunde-ţi la întrebarea:„Ce dă vaca?”. Opreşte-te aici din citit şi nu înainta până nu răspunzi la întrebare! 

Dacă ai răspuns „Vaca dă lapte,carne şi viţei”,nu ai gandit. Vaca dădoar balegă. Noi,oamenii,suntem cei care luăm laptele. Pe principiul acestei glume israeliene,în viaţă este la fel. Dacă nu ai ceva,atunci te plângi că nu ai,când de fapt nu ai pentru că NU IEI! Opreşte-te şi,în loc să te plângi că tot ce ţi se dă este balegă,mulge vaca!

Articol realizat de Connie Larkin,expert în dezvoltare personală,productivitate şi eficienţă,cu experienţă de peste 30 de ani.

4c915f103366028e5bc766d15218f79f jpg jpeg

Mai multe informaţii despre portofoliul ei şi cursurile pe care le susţine găsiţi pe www.connielarkin.ro.