Datini de Bobotează şi Sfântul Ioan
Printre cele 12 sărbători importante ale creştinătăţii se numără Boboteaza, ţinută în fiecare an, la 6 ianuarie. Botezul Domnului, cum mai este numită ea, este menită să ne reamintească cele petrecute la apa Iordanului, în ziua în care Iisus a ieşit pentru prima dată în lume.
Boboteaza mai este cunoscută şi sub numele de Epifanie,Arătarea Domnului sau Descoperirea Cuvântului Întrupat. Evenimentul Botezului este descris de către toţi evangheliştii în scrierile religioase.
În Ajunul Bobotezii se sfinţeşte apa
Epifania semnifică botezul în apa Iordanului,la vârsta de 30 de ani,a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan. Şi tot în această zi,după ce în ajun în toate bisericile ortodoxe,cu puterea Duhului Sfânt preoţii au sfinţit aghiasma cea mare,aceasta este împărţită credincioşilor. În ajun,preotul binecuvântează casele cu apa care a fost sfinţită de dimineaţă,după Liturghie. Credincioşii care au ţinut post negru beau din această apă sfinţită. Preotul este precedat de copii care,pe lângă Troparul Bobotezei,cântă colinde speciale care povestesc minunea care a avut loc la Iordan,Botezul lui Iisus. În ziua aceasta,doar preotul se duce colindând din casă în casă.
În fiecare an,la 7 ianuarie,se sărbătoreşte Soborul Sfântului Ioan Botezătorul,în cinstea celui care l-a botezat pe Fiul lui Dumnezeu.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul
Considerat Înaintemergătorul Domnului,Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul mare profet al Vechiului Testament,dar şi cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament. A fost predicator ascet în preajma râului Iordan şi îndemna oamenii la pocăinţă,botez şi la ispăşirea păcatelor. Şi-a exprimat public,în mod repetat,dezaprobarea şi dispreţul faţă de regele Irod Antipa,care s-a căsătorit cu Irodiada,fosta soţie a fratelui său vitreg. Din acest motiv,Sfântul Ioan Botezătorul a fost întemniţat. Se ştie că,la o petrecere a aniversării zilei de naştere a regelui,Salomeea,fiica Irodiadei,ar fi dansat în faţa tatălui său vitreg Irod Antipa,cerându-i acestuia capul lui Ioan Botezătorul în schimbul favorului de a-i deveni amantă. Potrivit Scripturii,profetul a fost ucis în aceeaşi seară,prin decapitare,iar capul său i-a fost adus Salomeei pe o tavă. Biserica i-a închinat Sfântului Ioan Botezătorul mai multe date la care este prăznuit:23 septembrie (zămislirea lui),24 iunie (naşterea),29 august (tăierea capului),24 februarie (prima şi a doua aflare a capului) şi 25 mai (a treia aflare a capului).
Obiceiuri vechi de când lumea
-Se crede că în ziua de Bobotează toate apele pământului sunt sfinţite. De aceea,femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului,fiindcă se consideră mare păcat să se pângărească şi să murdărească apele ce tocmai au fost sfinţite. Apa sfinţită luată de la biserică are puteri miraculoase,vindecătoare,şi nu se strică.
-De Bobotează,după liturghie,preotul împreună cu enoriaşii fac o procesiune la o apă – lac,râu,fluviu sau mare – pentru slujba Sfinţirii Apelor. Există şi tradiţia ca preotul să arunce crucea în apă. Mai mulţi bărbaţi încearcă să o aducă înapoi,iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.
-În noaptea de Epifania,se crede din strămoşi că tinerele îşi pot visa ursitul dacă îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o bucăţică de busuioc. De asemenea,seara,înainte de culcare,îşi pun busuioc sub pernă.
-Dacă o fată cade pe gheaţă în ziua de Bobotează,se va mărita în acel an.
-La 7 ianuarie,de Sfântul Ioan Botezătorul,există un vechi obicei,numit „Udatul Ionilor“. În Bucovina,la porţile tuturor celor ce se numesc Ion se pune un brad împodobit şi se dă o petrecere cu lăutari. În Transilvania,Ionii sunt purtaţi cu mare alai prin sat,până la râu,unde sunt botezaţi.
