De ce Paştele Ortodox nu pică mereu în aceeaşi zi cu Paştele Catolic? În 2025, creştinii vor sărbători Paştele în aceeaşi zi

Credincioşii de rit catolic şi protestant de pretutindeni sărbătoresc pe 17 aprilie 2022 Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare a anului. Ortodocşii urmează să celebreze Paştele pe 24 aprilie. Cum se calculează datele Sărbătorilor Pascale?

Ultima dată când Biserica Romano-Catolică şi Biserica Ortodoxă au sărbătorit în aceeaşi zi Sfintele Paşti a fost în anul 2017, după trei ani în care marele praznic nu a coincis. De atunci, au tot existat diferenţe de la o săptămână până la o lună, cum se întâmplă şi anul acesta. Vor mai sărbători Sfintele Paşti împreună în anul 2025, pe 20 aprilie. Apare întrebarea de ce Bisericile creştine au date atât de diferite pentru a sărbători Paştile? Decalajul este explicat prin faptul că aceste două mari Biserici folosesc calendare diferite.

Paştele catolic, niciodată în luna mai

Începând din secolul al XVI-lea, Biserica apuseană foloseşte calendarul gregorian.

Pe de altă parte, din anul 1923, Biserica din Răsărit a adoptat calendarul iulian în varianta îndreptată la Congresul de la Constantinopol, având grijă ca sărbătoarea ebraică Pesah a eliberării din robia Egiptului să nu coincidă cu cea a Învierii Domnului, ci să aibă loc după ea. Mai mult, Biserica Ortodoxă fixează data Paştelui după cum s-a stabilit la primul sinod ecumenic de la Nicea, din anul 325, în prima duminică de după echinocţiul de primăvară, în funcţie de calendarul iulian, şi întotdeauna după Paştele iudaic. O altă diferenţă care se creează din folosirea unor calendare diferite este aceea că Paştile catolic va avea loc întotdeauna în lunile martie sau aprilie, dar niciodată în luna mai, iar data Paştilor ortodoxe va fi fixată în lunile aprilie şi mai, însă nu în luna martie.

În Biserica Romano-Catolică există ritualuri diferite

Spre deosebire de slujbele care se ţin în Biserica Ortodoxă în Săptămâna Patimilor, există o serie de ritualuri catolice distincte care preced Sfintele Paşti. În Joia Sfântă, înainte de aducerea Darurilor, preotul săvârşeşte „spălarea picioarelor“. Gestul aminteşte de acela pe care l-a făcut Iisus pentru apostolii Lui. Preotul spală şi sărută picioarele a 12 bărbaţi din comunitate, indiferent de situaţia lor materială. După liturghie, creştinii catolici rămân la rugăciunile de priveghere, precum Hristos s-a rugat în Grădina Ghetsimani. În Vinerea Mare, creştinii catolici se adună la devoţiunea Calea Crucii, o rugăciune care rememorează drumul patimilor lui Iisus, începând de la judecarea Lui de către Ponţiu Pilat şi până la aşezarea în mormânt. A doua zi este una de veghe şi Adoraţie a Sfântului Sacrament. Credincioşii participă în număr mare la această veghe, în aşteptarea Învierii Domnului.

Prin ce diferă slujba din noaptea Învierii Domnului

În Ajunul Sfintelor Paşti, creştinii catolici se adună la biserică încă de la ora 20.00, oră de la care în vremea lui Iisus se considera că începe o nouă zi, după apusul soarelui. Atunci, în cele mai multe parohii romano-catolice începe Vigilia Pascală sau liturghia de Înviere. Bisericile se află în întuneric, iar, la intrare, preoţii săvârşesc sfinţirea focului, apoi păşesc înăuntru dând Lumina Învierii tuturor credincioşilor. Cu lumânările aprinse, participă toţi la liturghia solemnă. Sunt citite şapte lecturi din Vechiul şi Noul Testament, care fac referire la profeţiile Învierii Domnului şi la adeverirea lor. Sfânta liturghie se încheie cu sfinţirea coşurilor cu pască, ouă roşii, vin, sare. După aceea, cu lumânările aprinse, creştinii merg spre cimitire, pentru a le aduce Lumina Învierii rudelor adormite.

@shutterstock