Dragobetele, sărbătoarea românească a dragostei
În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1 martie, cel mai adesea la 24 februarie. Data de 24 februarie nu era întâmplător aleasă, marcând începutul anului agricol.
Este momentul în care întreaga natură renaşte,păsările îşi caută cuiburi şi,după unele credinţe populare,ursul iese din bârlog. Odată cu natura,reînvia şi iubirea,iar Dragobetele marca ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii şi se pregătea pentru venirea primăverii.
Dragobete,cunoscut şi sub numele de Dragomir,este considerat,în credinţa populară românească,fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic,Dragobetele este închipuit ca fiind un flăcău voinic,chipeş şi iubăreţ,care sălăşluieşte mai mult prin păduri. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete,iubire care ţine tot anul,precum cea a păsărilor ce 'se logodesc' în această zi.
