Mai aproape de Dumnezeu, la Meteora

Unul dintre cele mai cunoscute centre monahale ale creştinătăţii răsăritene, Meteora este şi un loc de pelerinaj cu totul inedit.

Sunt locuri pe care trebuie să le vezi măcar o dată în viaţă şi printre ele se află Meteora. Cele 1.000 de stânci cu înălţimi de peste 500 de metri,din centrul Greciei,în nord-estul câmpiei Thesalei,îţi oferă un spectacol unic.

Pe lângă peisajul excepţional pe care ţi-l oferă,Meteora este şi cel mai important centru monahal ortodox al grecilor,după Muntele Athos.Şase punţi către cer

Încă din secolul al XI-lea,nenumăraţi călugări s-au nevoit aici,la Meteora,trăind în sihăstrie. Pe rocile înalte,se mai văd şi astăzi scările folosite cândva de asceţi.

Treptele au fost săpate în stâncă destul de târziu,în anii '20. Sihaştrii au zidit de-a lungul vremii nu mai puţin de 24 de mănăstiri,dar numai şase au mai rămas în picioare şi pot fi vizitate de pelerini.

Celelalte au fost răpuse de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cele şase lăcaşuri sfinte care au supravieţuit conflagraţiei mondiale sunt:Mănăstirea Sfântul Ştefan,Mănăstirea Varlaam,Mănăstirea de la Rusanu,Mănăstirea Marea Meteora sau Schimbarea la Faţă,Mănăstirea Sfânta Treime şi Mănăstirea Sfântul Nicolae Anapafsa.

În apropierea Marii Meteo­re,se află cea de-a doua mare mănăstire de aici,care poartă numele lui ­Varlaam,fost ascet care a vieţuit la jumătatea secolului al ­XII-lea.

Modestă ca suprafaţă,mănăstirea îşi are începuturile în anul 1350,când pustnicul a construit o bisericuţă cu hramul Sfinţilor Trei Ierarhi. ­

Astăzi,odoarele mănăstirii sunt icoanele,manuscrisele şi sculpturile în lemn de o valoare istorică inestimabilă,de care se poate bucura orice pelerin.

Schitul Sfântului Ştefan

Una dintre cele mai vechi aşezăminte ale Meteorei,Mănăstirea Sfântul Ştefan a fost ridicată chiar deasupra orăşelului Kalambaka,de călugărul Ieremia.

Ca o cetate de piatră la picioarele căreia se întinde Câmpia Thesaliei,mănăstirea îndeamnă la rugăciune şi căinţă.

Comunitatea de măicuţe îi păstrează cu străşnicie valorile tradiţionale. În interiorul mănăstirii,o biserică de la 1798 are interiorul decorat cu sculpturi în lemn,de mare frumuseţe.

Privirea oricărui pelerin este atrasă de icoana Sfântului Varlaam şi de incredibila bogăţie de sculptură în lemn a altarului şi a sfintelor porţi.

Mănăstirea Metamorfozei

Cea mai cunoscută dintre mănăstirile de la Meteora,Mănăstirea Schimbarea la Faţă,numită şi a Metamorfozei sau Marea Meteora,are şi cea mai mare biserică a Meteorei.

A fost construită la 1388,pe o stâncă aflată la o înălţime de 400 de metri. De întemeierea ei se leagă numele Sfântului Atanasie Meteoritul.

El a organizat aici prima comunitate a Meteorelor şi tot el a dat şi numele marelui centru monahal Meteora.

Mănăstirea este închinată şi Sfintei Varvara,martiră din secolul al IV-lea,ucisă chiar de tatăl ei pentru credinţa ei.

Până la 1923,accesul pe stâncă se făcea cu un lift improvizat. Vizitatorii urcau până la mănăstire într-o plasă ridicată printr-un sistem ingenios.

Cum s-a format Meteora?

Cele 1.000 de stânci care alcătuiesc Meteora au luat naştere ca urmare a unui fenomen unic în lume.

Ca fenomen geologic,aceste formaţiuni au luat naştere dintr-o aglomerare de pietre şi de nămol în formă de deltă,care ajungea până în vechiul lac tessalic.

După separaţia geologică a masivilor muntoşi ai Olimpului şi ai Ossei,apele lacului au găsit ieşire la Marea Egee prin valea Tembi. Atunci,masivul în formă de deltă

s-a fărâmiţat în stânci cu înălţimi de până la 400 metri.

Cea mai mare biserică a Meteorei se află la Mănăstirea Metamorfozei,ridicată la 1388.