Misterele bisericii din Densuş

Biserica Sfântul Nicolae de la Densuş, din Ţara Haţegului, este un loc cu adevărat tulburător, plin de taine şi duhovnicie. Construcţia a fost ridicată în inima Transilvaniei, în locul unde s-a format poporul român.În prezent, ea este unul dintre cele mai misterioase monumente istorice.
Un loc sfânt,o istorie complicată
Biserica din Densuş este cel mai vechi lăcaş din ţară şi din sud-estul Europei. Primele atestări scrise despre biserică datează din anul 1360,când se vorbeşte despre un preot,pe nume Dalc. Nu se cunoaşte cu certitudine data exactă a ridicării acestui lăcaş,unii spun că ar fi vorba de secolele al IV-lea şi al V-lea,alţii cred că aparţine secolului al XIII-lea.
Mai mult,unii istorici sunt de părere că în secolul al II-lea,înainte de a fi ridicată biserica,a fost construit un templu păgân închinat Zeului Marte. După ce au plecat romanii din ţară,templul păgân s-a încreştinat,şi de atunci se fac slujbe acolo. O altă poveste spune că,înainte de a veni romanii,a existat un templu al Zeului Zalmoxe,unde se ţineau ceremonialuri religioase.
În interiorul bisericii,cât şi în împrejurimi s-au făcut numeroase săpături arheologice,dar,cu toate acestea,lăcaşul continuă să-şi păstreze taina. Specialiştii susţin ipoteza conform căreia biserica a suferit mari modificări de-a lungul timpului,în special la sfârşitul secolului al XIII-lea.
O arhitectură uimitoare

Din punct de vedere arhitectural,edificiul nu poate fi încadrat într-o anumită epocă,însă este catalogat drept unic,datorită numeroaselor monumente care se găsesc atât în interiorul lui,cât şi de jur împrejur. În spatele bisericii există blocuri fasonate de calcar,care sunt specifice construcţiilor dacice,în timp ce partea de sus a fost construită din piatră de râu cimentată.
Biserica se sprijină pe opt pietre funerare romane,pe care sunt inscripţionate „D M“, adică „zeilor morţii“,şi „G Longin Maximo“,adică „Longin cel Mare“. Despre această ultimă inscripţie,unii istorici spun că atestă faptul că generalul Longin cel Mare ar fi fost incinerat aici,după ce s-a sinucis în captivitate,pentru a-l determina pe împăratul Traian să-i atace pe daci. În zidurile bisericii au fost încastrate pietre de mormânt romane,coloane şi capiteluri,inscripţii controversate şi statuete decorative despre care se presupune că au fost aduse din ruinele fostei capitale a Daciei romane,Colonia Augusta Dacica Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Pronaosul este străjuit de patru stâlpi groşi,îmbrăcaţi în pietre funerare.
Iisus,pictat în strai românesc
Un alt amănunt interesant este dat de pictura murală realizată de meşterul Ştefan,în secolul al XV-lea,care-l înfăţişează pe Iisus,îmbrăcat în veşminte,specifice locuitorilor zonei. Această pictură unică,ce datează de la 1300,este cunoscută sub numele de Sfânta Treime de la Densuş.
































