Moaşte ocrotitoare în lăcaşuri din Bucureşti

Cei care cred în puterea moaştelor ştiu că existenţa rămăşiţelor sfinte ale celor care au fost martirizaţi pentru credinţa în Dumnezeu este similară cu însăşi prezenţa lor.

În Capitală,o mulţime de biserici şi mănăstiri protejează rămăşiţele pământeşti ale celor care dau credincioşilor forţă să răzbească în viaţă,să depăşească necazurile sau măcar să găsească alinare sufletească la suferinţele lor.

Sfântul Dimitrie cel Nou protejează de rele

Rămăşiţele Sfântului Dimitrie,care a trăit în sihăstrie într-o peşteră de lângă satul bulgar Basarabov,au fost aduse la Bucureşti de un general rus care s-a temut să nu fie profanate de turci. Mitropolitul Grigorie al II-lea al Ţării Româneşti l-a convins să le lase aici. Au rămas spre păstrare într-o raclă de la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

În secolul al XIX-lea,când oraşul a fost ameninţat de secetă şi de epidemii de ciumă şi de holeră,moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou au fost scoase în procesiune şi au săvârşit minuni,oprind răspândirea bolilor şi aducând ploaia. Începând de atunci,sfântul a fost considerat protector al Bucureştiului.

Sfântul Mina îi alină pe cei păgubiţi

Fragmente din moaştele Sfântului Mina se agăsesc la frumoasa Biserică Sfântul Mina-Vergu din Bucureşti. Acum aproape 140 de ani,boierii Verguleşti,ctitorii bisericii,au trimis emisari la Mănăstirea Sfântului Mina din Egipt,de unde le-au cumpărat. După strămutarea lor în Capitală,au adus alinare multor credincioşi,cu deosebire bolnavilor şi celor păgubiţi în urma furturilor.

Sfântul Ciprian goneşte farmecele

În plin centrul Bucureştiului,pe Calea Victoriei,se înalţă un sfânt lăcaş în care orice poate să intre,pentru a se reculege. În Biserica Zlătari se află racla ce ocroteşte de aproape două sute de ani mâna dreaptă a Sfântului Mucenic Ciprian,ce protejează credincioşii de farmece,de patimi şi blesteme.

Sfântul mai e cinstit şi pentru faptul că e aducător de sănătate şi de bună înţelegere în căsnicie. Cei care au credinţa că puterea moaştelor Sfântului Ciprian le va păzi sănătatea obişnuiesc să citească acatistul Sfântului Ciprian,să ţină post în zilele de luni,miercuri şi vineri,să vină la Sfântul Maslu şi la Liturghie.

Sfinţii 40 de Mucenici îţi dau pildă de credinţă

Prăznuiţi pe 9 martie,cei 40 de Mucenici sunt prezenţi şi într-una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Bucureşti. Fragmente din moaştele lor,alături de cele ale Sfintei Muceniţe Paraschevi sunt păstrate la Mănăstirea Antim,foarte aproape de Catedrala Patriarhală. Ctitorită în anul 1715 de mitropolitul Antim Ivireanul,mănăstirea a fost închinată Tuturor Sfinţilor.

Apropiindu-te de racla care ocroteşte rămăşiţele mucenicilor,aminteşte-ţi de testamentul lor,lăsat Sfântului Meletie,episcopul Antiohiei:„Să vă depărtaţi de orice poftă şi rătăcire lumească. Căci mărirea lumii este înşelătoare şi neputincioasă,înfloreşte pentru puţin şi îndată se vestejeşte ca iarba grădinii. (…) Mergeţi mai degrabă la iubitorul de oameni Dumnezeu,care dăruieşte bogăţie neîmpuţinată celor ce aleargă la El şi dă ca răsplată viaţă veşnică celor ce cred în El“.

Sfântul Nectarie redă speranţa bolnavilor de cancer

Minunile moaştelor Sfântului Nectarie au făcut înconjurul lumii,iar fragmente ale acestora au fost dăruite şi Mănăstirii Radu-Vodă din Bucureşti. Rugăciunile rostite la racla care le protejează şi citirea acatistului sfântului timp de 40 de zile au prelungit viaţa şi i-au însănătoşit pe mulţi bolnavi şi pe cei care sufereau de diverse forme de cancer.

Femei care nu puteau rămâne însărcinate sau care aveau copiii în suferinţă au găsit ajutor la Sfântul Nectarie. Este de-ajuns să citeşti despre viaţa Sfântului Nectarie şi minunile săvârşite el,pentru a-ţi dai seama de ce este înconjurat de atâta dragoste.

Ştiai că...

...din timpul vieţii,Dumnezeu i-a dăruit Sfântului Nectarie harul vindecării de boli? Sfântul a trecut la Domnul în anul 1920,dar trupul său a rămas neputrezit şi izvorâtor de mir. A fost canonizat în anul 1961.