Ovidenia, sărbătoarea luminii

În fiecare an, la 21 noiembrie, creştinii celebrează Intrarea în Templu a Maicii Domnului, prilej de praznic şi ocazie cu care biserica dă dezlegare la peşte.

Această sărbătoare mai este cunoscută şi sub numele de Obrejenie sau Vovidenie. Ea corespunde în calendarul popular cu celebrarea unei divinităţi a lupilor,Filip cel Şchiop,despre care se spune că ar fi fost aspru pedepsit de Dumnezeu,fiind ologit,pentru că s-a abătut de la dreapta credinţă.

Obiceiuri păstrate din strămoşi

În jurul Ovideniei există nenumărate datini şi superstiţii. În popor,această sărbătoare este asociată în principal cu lumina,sub toate formele ei:soarele,focul,candela şi lumânarea. Tradiţia spune că lumânările care sunt aprinse în această zi nu se sting niciodată pe lumea cealaltă,spărgând întunericul morţii şi călăuzind sufletele celor plecaţi. Lumânările sunt aprinse în special pentru cei la căpătâiul cărora nu s-a aflat nimeni atunci când şi-au dat ultima răsuflare. De asemenea,o candelă va trebui să ardă toată noaptea în casele credincioşilor,pentru reuşita în viaţă a copiilor lor. Un alt obicei spune că în noaptea premergătoare sărbătorii trebuie pusă apă într-o strachină,iar de ea să se lipească o lumânare aprinsă. Cei ai casei vor face seara 100 de mătănii,la miezul nopţii alte 100 şi încă 100 dimineaţa. După care se vor spăla cu apa din strachină pentru a fi feriţi de boli şi de răutăţile oamenilor.

De Ovidenie,la Suceava,la Biserica Adormirea Maicii Domnului,se păstrează o veche tradiţie:aceea de cinstire a meşterilor cizmari,organizaţi de aproape 200 de ani sub formă de breaslă,pe care şi-o menţin şi în prezent cu mândrie. Chiar dacă cei care participă la această slujbă devin tot mai puţini pe an ce trece,tradiţia pare că nu se pierde. La această sărbătoare,cizmarii bucovineni scot în procesiune steagul breslei (o copie a celui original) şi lumânarea din ceară de albine pe care o aprind cu acest prilej,în fiecare an.

În ziua de Ovidenie,femeile trebuie să dea de pomană oale de lut sau căni cu apă ori bragă,un colăcel şi o lumânare aprinsă. Sărbătoarea are alimentele specifice ei,care în credinţa populară au puterea de a proteja omul de rele şi de a-i aduce belşugul în casă. Mai ales în Moldova,se mănâncă plăcintă cu varză (vărzări),poale în brâu umplute cu dovleac sau covaşă (o fiertură din mălai şi făină fermentată). Se pot împărţi şi preparate de peşte,fiind zi de dezlegare. De asemenea,potrivit tradiţiilor populare,de Obrejenie nu se pune mâna pe pieptene,bărbaţii nu îşi schimbă cămăşile,pâinea nu se taie cu cuţitul,ci se rupe cu mâna,oamenii care sunt certaţi trebuie să îşi ceară iertare şi să se împace. De asemenea,se fac predicţii pentru anul următor:dacă în ziua de Ovidenie este senin-va fi secetos;dacă plouă şi este frig – va fi ploios şi cu multe epidemii;dacă ninge – va urma o iarnă grea.

... de Ovidenie,vrăjitoarele au mai multă putere,iar strigoii sunt liberi să bântuie?

... femeile ung uşile şi ferestrele cu usturoi,pentru a nu se lipi farmecele de casele lor?

... în noaptea din ajunul Ovideniei,în locurile în care se află ascunse comori se pot vedea cum ard focuri albastre,iar fetele nemăritate întrezăresc chipul ursitului în oglinda fântânii,la lumina unei lumânări?

... cei care nesocotesc această sărbătoare şi lucrează vor avea mari probleme de sănătate la picioare?

În ziua de Ovidenie,copiii pun crenguţe de măr în vase cu apă şi le aşază la lumină şi căldură pentru a înflori până de Anul Nou,când sunt folosite ca sorcove.

Calendar religios 20-26 noiembrie

Este prăznuit Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul,ale cărui moaşte se găsesc la Mânăstirea Bistriţa,judeţul Vâlcea.

Creştinii celebrează Intrarea în Biserică a Maicii Domnului,sărbătoare ce comemorează aducerea Fecioarei Maria la Templu de către părinţii săi,Sfinţii Ioachim şi Ana.

25 noiembrie

Credincioşii ortodocşi,romano şi greco-catolici o amintesc în rugăciunile lor pe Sfânta Muceniţă Ecaterina.