Săptămâna albă

Săptămâna dinaintea Postului mare este aceea în care creştinii ortodocşi se acomodează treptat cu perioada de pregătire spirituală dedicată Învierii Domnului. Ei renunţă să mănânce carne, dar au voie lapte şi lactate. De aceea, aceste 7 zile se numesc şi Săptămâna Brânzei, prin care postul începe lin, cu un interval de tranziţie către austeritatea culinară a celor 40 de zile premergătoare Paştelui.

Erau 7 zile de petreceri

În această săptămână,zilei de luni i se mai spunea şi Lunea Burdufului,pentru că era ziua în care oamenii tăiau burduful de brânză. Cei necăsătoriţi erau bătuţi cu el,ca să aibă parte de măritiş sau de însurătoare grabnică.

În Marţea Albă nu se lucra. Joia are mai multe nume:Joia nepomenită ori Joia necurată. În această zi se spală cămăşile. Vinerea este denumită Vinerea Ouălor sau Vinerea Scumpă. Evident,se mănâncă ouă,dar numai seara,pentru că restul zilei se ţine post,pentru binele casei şi curăţirea sufletului de păcate.

Sâmbăta se mai numeşte şi Întâia Sâmbătă a lui Lazăr sau Sâmbăta Ursului şi se fac pomeni:colăcei şi colivă. Duminica este Lăsatul Secului de Brânză. Se serbează zgomotos,cu petreceri,muzică,veselie.