Tradiţii laice şi religioase de iarnă

Dacă ar fi să ne luăm după tradiţiile populare, anul îşi arată semnele bune de belşug sau pe cele rele, de necaz, chiar din luna ianuarie. Aşa că fii cu băgare de seamă: notează-ţi în calendar cum e vremea lui Gerar şi lui Făurar şi pune în aplicare ritualurile populare, ca să ai un an plin de belşug.

Sunt o mulţime de credinţe legate de primele zile ale anului,însă puţini dintre noi îşi amintesc de toate acele ritualuri magice şi sărbători nescrise de care bunicile noastre ţineau cont pentru a aduce belşugul şi binele în casă.

Tradiţiile lui Gerar

Gerar ne dă veşti bune

Prima luna a anului mai este numită şi Gerar,Genarie sau Călindariu,deoarece în credinţa populară este considerată cea mai friguroasă lună a anului.

Trei mari sărbători populare marchează cea de-a doua jumătate a Gerarului.  16 ianuarie-Sânpetru lupilor

La 16 ianuarie este sărbătorit „Sân’  Petru de iarnă“,supranumit şi „Sânpetrul lupilor“.

Această zi este considerată în popor miezul iernii,moment în care gerul se înmoaie şi încep pregătirile de primăvară. 

În această zi nu se toarce,nu se coase,nu se împrumută şi nu se dă din casă.

Femeile nu lucrează lâna pentru ca lupii să nu le mănânce oile.

Tot atunci trebuie să pregăteşti plăcinte pentru toţi ai casei şi dai şi de pomană.

Cine nu mănâncă plăcinte în această zi se rătăceşte când călătoreşte.

Sub denumirea de „Circovii de iarnă“ se află de fapt trei sfinţi:Antonie,Atanasie şi Chiril.

Despre Antonie cel Mare se spune că are marea putere de a înlătura vrăjile. Aşa că toţi cei care se roagă la el scapă de primejdie.

De asemenea,acest sfânt trimite pe Pământ ploaia şi-i protejează pe oameni de seceta din toiul verii.

Atanasie şi Chiril ţin ciuma şi pojarul bine legată cu un lanţ,departe de oameni.

Ei sunt veneraţi de mamele cu copii mici care,în aceste zile,nu muncesc,nu vorbesc urât şi au grijă ca sărbătoarea să le găsească cu casa curată.

Ca şi „Circovii“,„Filipii“ sunt zeităţi cu puteri magice. Se ştie că ei sunt patronii lupilor şi sunt respectaţi de ţărani pentru a proteja vitele şi oile de atacul lupilor.

În aceste zile gospodinele nu cos şi spală rufele doar cu apă clocotită,ca să opărească gura lupilor.

Superstiţiile lui Gerar

Dacă picură de la streşini,adică este vreme moale şi se topeşte zăpada în săptămâna dintâi a lui ianuarie,atunci vara poamele vor fi viermănoase.

Dacă sunt sloiuri mari la streşini,vor fi mulţi şi mari cucuruzii peste an.

Dacă în ianuarie e ger bun,atunci va fi o vară secetoasă şi călduroasă,iar dacă în luna aceasta va fi vremea domoală,vara va fi ploioasă.

Sărbătorile populare ale lui Făurar

Făurar – capriciosul anului

Făurar este considerat în tradiţia românească fratele cel mic al lunilor anului. Fiind cel mai mic,este şi cel mai capricios:când Făurar râde,vremea e frumoasă,când e supărat şi plânge,suflă viscolul şi crapă pietrele de frig. În această lună scurtă există câteva sărbători populare de care trebuie să ţii cont ca să ai o primăvară roditoare.

2 februarie – Ziua Ursului

Biserica ortodoxă prăznuieşte Întâmpinarea Domnului,însă credinţa populară sărbătoreşte Stretenia sau Ziua Ursului,deoarece în această zi vremea este la fel de schimbătoare ca ursul. Bolnavii de sperietoare erau trataţi prin afumare cu păr smuls dintr-o blană de urs.

11 februarie – Sfântul Vlasie

Sfântul Vlasie este protectorul femeilor gravide,de aceea sărbătoarea este respectată de femeile gravide pentru a naşte copii sănătoşi.

24 februarie – Dragobetele

Această este ziua în care se fac legămintele de dragoste în credinţa populară. În unele zone Dragobetele poarta numele de Năvalnicul,flăcău care ia minţile fetelor şi tinerelor femei. El a fost transformat de Maica Domnului în floarea cu acelaşi nume. Băieţii şi fetele trebuie să se întâlnească de Dragobete ca să rămână îndrăgostiţsi tot anul.

Superstiţiile lui Făurar

Dacă piţigoii cântă vesel în curând se va desprimăvăra.

Când Făurar este urât,luna mai este frumoasă.

Când nu e ger în Făurar,e semn de an mănos.  

Zăpada în Faur întăreşte semănăturile.

Viforele ce nu vin în Faur se răzbună la Paşti.

Dacă Făurar e vântos,vara e secetoasă.