Vladimir Ghica, apărătorul săracilor

Chiar dacă era de neam ales, Cardinalul Vladimir Ghica a renunţat la cele lumeşti şi s-a dedicat bolnavilor şi săracilor. El a propovăduit credinţa şi iubirea faţă de aproapele cu preţul vieţii.

Mormântul Cardinalului Vladimir Ghica este acoperit mereu de flori proaspete,depuse de toţi cei care trec pe acolo. Mai mult,oamenii i se roagă pentru nevoile lor,ca unui sfânt. Cine a fost acest mare prelat catolic a cărui viaţă exemplară a rămas şi acum un reper de bunătate şi generozitate? „Monseniorul celor suferinzi”,acesta este numele care i-a rămas până azi. O viaţă de sfânt

Prinţul Vladimir Ghica s-a născut în anul 1873,la Constantinopol. După tată,era nepotul ultimului domnitor al Moldovei,Grigore Ghica,iar zece dintre strămoşii lui domniseră în Moldova şi în Ţara Românească. A plecat la Paris,unde a frecventat Facultatea de Ştiinţe Politice şi a urmat nenumărate alte cursuri de filosofie şi de ştiinţe.

În aprilie 1902,la Roma,Vladimir a trecut la catolicism şi tuturor celor care îl întrebau de ce devenise catolic el le răspundea cu tâlc:

Dorea să devină preot sau călugăr,însă a fost sfătuit să renunţe la idee şi să se dedice apostolatului ca laic. Şi-a desfăşurat activitatea extraordinară în toată lumea,mai ales în România,unde s-a dedicat operelor de caritate şi a deschis un dispensar şi un spital,amândouă gratuite.

Prinţul Ghica era fascinat de învăţătura apostolului Paul,care dădea carităţii întâietate asupra celorlalte virtuţi. Pentru a-i sluji pe Dumnezeu şi pe cei săracilor,el a renunţat la partea lui din patrimoniul familial. Catolici şi ortodocşi,bogaţi şi săraci îi cereau ajutorul.

Preotul Ghica a plâns de multe ori auzindu-i pe aceia care,la mărturisire,se descărcau de cele mai grele fapte ruşinoase. Pentru a-i readuce pe calea cea dreaptă,el folosea mai ales rugăciunea,în care avea încredere nemărginită. Monseniorul obişnuia să spună că „Cine se despoaie pentru altul se înveşmântează în Cristos”.

Din palat,la altar şi în puşcărie

În anul 1948,când comuniştii au ajuns la putere,Monseniorul Ghica putea să plece la Paris ca să se salveze. Însă a stat alături de săraci şi a fost dus la închisoarea Jilava. Cât timp a stat în închisoare,Vladimir Ghica le-a predicat colegilor de celulă despre iubirea lui Dumnezeu. Când şi-a dat ultima suflare,colegii de celulă au spus că a murit un sfânt.

Rugăciune pentru obţinerea de haruri de la Monseniorul Vladimir Ghica

Doamne Iisuse Hristoase,Marele şi Veşnicul Preot al sufletelor noastre,Tu i-ai trimis pe apostolii şi discipolii Tăi în lumea întreagă,ca să dea tuturor oamenilor vestea cea bună a iubirii Tale.

În pragul sacrificiului Tău suprem pentru mântuirea lumii,la cina de pe urmă Te-ai rugat Tatălui ceresc ca Biserica Ta să fie una. Priveşte cu bunăvoinţă la poporul român,din sânul căruia l-ai ales pe Vladimir Ghica – suflet nobil atât din naştere,cât şi prin vocaţie. El a dat mărturie despre Tine cu zel apostolic pe toate meridianele pământului şi şi-a pecetluit credinţa neclintită în Tine cu preţul martiriului său.

Fă ca exemplul său de credinţă şi de iubire să strălucească tot mai mult printre noi şi dăruieşte-ne pentru meritele şi sfinţenia martiriului său harul (se spune dorinţa),pentru ca el să fie ridicat la cinstea altarelor şi să mijlocească într-un viitor cât mai apropiat unirea tuturor creştinilor,spre slava Ta,care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. Amin!