Cele mai ucigaşe virusuri din lume

De la începutul existenţei sale pe Pământ, omul a avut de luptat cu virusurile. Pe unele a reuşit să le eradicheze, iar altora le face faţă cu vaccinuri şi medicamente antivirale. Suntem, însă, departe de a învinge războiul cu virusurile. În ultimele decenii, tot mai multe epidemii virale au făcut ravagii în lume. Unele au fost atât de virulente încât au fost catalogate drept virusuri „ucigaşe”. Printre ele se află şi noul coronavirus.

Virusurile reprezintă cea mai simplă formă de viaţă acelulară. Ele nu sunt considerate fiinţe vii, dar dispun de material genetic, aflându-se la intersecţia dintre viu şi neviu. Spre deosebire de celălalte forme de viaţă, virusurile nu consuma hrană şi nu produc energie. Când intră în organism, ele nu cresc şi nu se divid, ci sunt replicate de către alte celule, numite celulă gazdă, pe care le programează să producă noi virusuri. Rapoartele arată că, anual, sunt descoperite patru specii noi de virusuri umane. Iată cinci dintre ele, aflate în topul celor mai ucigaşe virusuri ale lumii.

Virusul Marburg, până la 88% fatalitate

Virusul Marburg a fost descoperit pentru prima dată în 1967 în laboratoare din Germania şi din Serbia, unde mai mulţi oameni s-au infectat după ce au intrat în contact cu maimuţe aduse din Uganda. Virusul face parte din familia Filoviridae, care include şi temuta Ebola. În 1967, rata mortalităţii a fost de 24% dar, până în 2014 au fost alte 10 izbucniri ale virusului, iar rata mortalităţii a ajuns până la 88%.

Citeşte şi: Epigenetica, ştiinţa de a trăi bine

Ebola, ucigaşul african

Cea mai mare epidemie de ebola a fost în Africa de Vest, n perioada 2014-2016. A început în Guineea şi a ajuns până în Siera Leone şi Liberia. Atunci, 11.308 oameni au for răpuşi de epidemie. Însă, virusul şi-a făcut apariţia pentru prima dată în 1976, în Congo şi în Sudan, iar ultima epidemie a avut loc în 2018-2019 în Congo. Ebola se răspândeşte prin intrarea în contact cu sânge sau alte fluide corporale ale unui persoane infectate şi se manifestă prin febră hemoragică ce duce la cedarea organelor. Rata mortalităţii este, în medie, de 50%, dar, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii poate ajunge şi până la 90%.

HIV, peste 30 de milioane de victime

Virusologii consideră HIV ca fiind cel mai periculos virus cu care are de-a face lumea modernă. Conform statisticilor, de la începutul anilor 1980, când a fost descoperit, HIV a ucis aproximativ 32 de milioane de oameni. Nicio altă boală infecţioasă nu a făcut atâtea victime. Medicamente antivirale puternice prelungesc cu ani de zile viaţa persoanelor infectate cu HIV, însă boala continuă să facă victime, în special în ţările mai puţin dezvoltate, unde sunt 95% dintre infecţiile din lume. În ţările africane unde operează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, unul din 25 de adulţi este infectat cu HIV.

Citeşte şi: Cercetătorii chinezi au stabilit cele mai „confortabile” condiţii pentru coronavirus

Gripa spaniolă, cea mai letală pandemie

Gripa spaniolă a apărut în timpul Primului Război Mondial, fiind, se pare, similară cu gripa aviară de astăzi. S-a răspândit în multe ţări odată cu întoarcerea soldaţilor de pe front, afectând mai ales tinerii şi având o rată de mortalitate ridicată. Virusul a făcut între 50 de milioane şi 100 milioane de victime între 1918 şi 1920. Se crede că a fost una dintre cele mai letale pandemii, după Moartea neagră, din istoria umanităţii. Aliaţii din Primul Război Mondial au numit-o Gripă spaniolă deoarece a primit mai multă atenţie în presa din Spania decât în restul Europei. Peste 40% din populaţia globului a fost infectată.

SARS-CoV-2, virusul actual

SARS-CoV-2 aparţine familiei de virusuri SARS-CoV, numite şi coronavirusuri. Primele cazuri au fost identificate în China, în decembrie 2019. De atunci, virusul a infectat sute de mii de oameni, mai întâi în China, iar apoi în tot restul lumii. Boala cauzată de SARS-CoV-2 se numeşte COVID-19. Momentan, mortalitatea acesteia este estimată la 2.3%. Persoanele în vârstă şi cu alte boli cronice sunt cele mai afectate. Boala se manifestă prin probleme respiratorii, tuse seacă şi febră şi poate conduce în cazurile grave la pneumonie. Ultimele date oficiale arată că sunt aproape 900.000 de oameni infectaţi cu SARS-CoV-2, iar numărul deceselor se apropie de 45.000.