11.000 de virgine. Cu ce altceva au mai fost îngropați sfinții
Pe ultimul lor drum, oamenii poartă adesea cu ei obiecte care au însemnat ceva anume pentru ei în timpul vieții. În cazul sfinților, nu se face excepție. Ce au luat cei canonizați cu ei pe lumea cealaltă?
Sfânta Ursula
Multe lucruri sunt cu semnul întrebării în privința Sfintei Ursula, care a murit în anul 383 sau 451, nu se știe sigur. Însă un lucru e clar – felul în care a fost înmormântată este unul cu totul aparte!
Ursula era o prințesă din țara cunoscută acum ca Marea Britanie și o creștină devotată. Având titlul regal pe care-l avea, a fost nevoită să se mărite cu un bărbat ales pentru ea de tatăl ei. Când un prinț păgân s-a arătat dispus să o ia de soție, Ursula l-a implorat pe tatăl ei să amâne nunta câțiva ani cât să poată ea porni într-un pelerinaj. Acesta a fost de acord, iar ea a plecat însoțită fiind de câteva femei neprihănite, virgine toate.
Legenda depre viața și moartea Ursulei provine de pe peretele unei biserici din Franța, unde a fost scrijelită toată povestea ei. Acolo stă scris că prințesa a plecat în pelirinaj cu 11.000 de virgine. Din păcate, când se aflau toate în Europa, au fost martirizate pentru credința lor și înmormântate împreună cu Ursula, susține „The Cult of St. Ursula and the 11,000 Virgins”, editat de Jane Cartwright.
Sfântul Babylas
Enciclopedia catolică ne informează că Babylas era un arhiepiscop în Imperiul Roman care a avut ghinionul de-a trăi în perioada în care creștinii erau persecutați și chiar executați. Legenda spune că, după ce împăratul a omorât un copil, Babylas nu l-a mai lăsat să intre în biserica lui. Drept urmare, arhiepiscopul a fost arestat și încătușat.
De fapt, pe timpul arestării lui, Babylas era legat cu niște lanțuri mari, care-i făceau viața cât mai grea. Când i se apropia timpul despărțirii de cele lumești, sfântul a cerut să fie înmormântat cu lanțurile care i-au ținut companie în arest, ca semn de martiriu. În onoarea sacrificiului său și- a credinței sale neclintite, ulterior s-a construit o biserică pe mormântul lui.
Sfântul Casimir
Sfântul Casimir era un prinț polonez care a murit în 1484, la numai 25 de ani, din cauza unei probleme pe care o avea la plămâni, ne informează Enciclopedia Catolică. A fost canonizat în 1522, însă faptele lui bune n-au fost uitate nici în ziua de azi. Papa Ioan Paul al II-lea l-a lăudat în fața tinerilor pentru că „a ales celibatul, lăsându-se în voia Domnului”.
Casimir mai avea ceva în comun cu tinerii cu care vorbea fostul papă – muzica și, în special, o anumită melodie, imnul religios „Daily, Daily Sing to Mary”, despre care s-a crezut până recent că era scris de el.
Compus sau nu de el, cert e că prințul fredona melodia constant, iar, atunci când a murit, Casimir a fost înmormântat cu o copie a cântecului care i-a bucurat scurta sa viață.
Foto - Shutterstock
