Campania „Nu tasta ura“, un demers împotriva hărţuirii pe internet
Patru din cinci adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, din România, spun că au fost ţinta hărţuirilor în mediul online, arată un studiu publicat de Bitdefender, care a lansat acest demers. Obiectivul campaniei este strângerea a 50.000 de semnături în cadrul petiţiei online pentru a lansa un buton de Facebook reactions – Butonul against-cyberbulling (butonul împotriva hărţuirii pe internet). Acest buton nu ar fi unul de raportare, cenzurare sau coerciţie efectivă asupra utilizatorului, ci ar purta semnificaţia simbolică de sancţiune socială.
Principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leagă de înfăţişare şi felul în care se îmbracă (67%). Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hărţuiţi sunt hobby-urile şi preocupările de zi cu zi (30%), situaţia materială a familiei din care provin (13%), rezultatele de la şcoală (12%) şi orientarea sexuală (8%). Două treimi dintre cei hărţuiţi nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice şi alte persoane, deşi au fost afectaţi în mod direct de agresiune. Cele mai populare reţele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger şi, la mare distanţă, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de ameninţare şi cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii şi furt de identitate. Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcaţi de hărţuirea suferită online şi au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulţi afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine şi i-au determinat să se izoleze de ceilalţi. Mai puţini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%).Psihoterapeutul Delia Mina are următoarele recomandări menite să reducă efectele negative ale fenomenului cyberbullying:• Victima are nevoie de aliaţi. Importanţa oamenilor din jurul celui abuzat este mai mare ca oricând. Adulţii, profesorii, părinţii, rudele sau orice alta figură faţă de care persoana abuzată se simte ataşată trebuie să îi ofere suport necondiţionat şi încredere. Victima trebuie să semnaleze orice acţiune care a avut loc asupra sa, însă are extrem de multă nevoie de aliaţi de încredere care să îi asigure confortul de a vorbi. • Părinţii, rudele, profesorii trebuie să conştientizeze existenţa fenomenului şi să ştie să identifice comportamentul schimbat al victimei şi să intervină când identifică efectele cyberbullingului în comportamentul acesteia. Orice semn care indică modificări ale stării psihologice cum ar fi depresia, anxietatea socială, izolarea, stima de sine scăzută, reacţii negative şi stres în privinţa utilizării dispozitivelor ar trebui chestionat şi verificat.• Este util ca victima să reuşească să impună limite. De la blocarea şi raportarea abuzatorului pe reţelele de socializare, la schimbarea parolelor sau a numărului de telefon, până la intervenţiile directe către abuzator, efectuate într-o manieră cât mai asertivă, fără a-i oferi agresorului satisfacţia pe care o caută. Cel care hărţuieşte va fi mulţumit dacă provoacă victimei suferinţă, de aceea este recomandată evitarea afişării oricărei urme care lasă de înţeles că aceasta a fost afectată.
